Kelemen Hunor susţine că bugetul pentru anul 2022 va fi astfel construit încât să cuprindă fondurile necesare pentru creşteri de venituri, acestea putând fi acoperite din creşterea colectării taxelor, dar şi de creşterea economică previzionată pentru anul viitor.
„Acum se va construi bugetul pentru anul viitor şi poţi să aşezi în aşa fel veniturile – şi colectarea a crescut totuşi în 2021 şi va creşte şi anul viitor, va fi creştere economică, deci vor fi bani la buget şi poţi să recalibrezi bugetul în aşa fel încât să asiguri aceşti bani pentru pensionari, pentru alocaţiile care sunt prevăzute, pentru a creşte salariul minim. Sigur, acest lucru înseamnă că şi în 2023 şi în 2024 suma trebuie să fie prevăzută în bugetul de stat. În acest moment sunt aceste două surse care vor fi şi anul viitor – taxe şi impozite şi deficitul se acoperă şi prin împrumut”, a declarat Kelemen Hunor la Digi24.
El a adăugat că „a existat o discuţie destul de aprinsă” dacă se trece sau nu la un alt mod de impozitare.
„Din 2022 nu se poate, că e mult prea aproape, şi aici într-adevăr există o viziune destul de diferită în coaliţie. Şi a mai existat şi această idee de a introduce o taxă de lux, o taxă pe avere, dar aici iarăşi lucrurile sunt destul de complicate, că ar trebui să pui la punct anumite chestiuni, fiindcă în acest moment şi casele şi maşinile, tot ce înseamnă averea unui om, sunt trecute pe firme de foarte multe ori, şi nu pe persoana fizică respectivă. Taxa de solidaritate a fost o altă idee. Eu am propus să nu mergem către oameni care au un venit de 2.500 – 3.000 – 4.000 de lei, să vedem dacă taxa de solidaritate funcţionează la companiile mari, inclusiv companii de stat”, a explicat vicepremierul.
Kelemen Hunor a anunţat că în 2022 nu vor fi taxe în plus. „Sigur nu vor fi. Sută la sută. Deci în 2022 nu vor fi taxe în plus. Dar trebuie analizat. Şi oricum, trebuie să pregăteşti cu 6 luni înainte de aplicare – fiindcă aşa scrie şi în legile în vigoare – deci nu poţi să introduci brusc de la o zi la alta, şi companiile şi persoanele fizice trebuie să se pregătească”, a precizat el.
Întrebat care e gradul de încredere între partenerii din noua coaliţie, liderul UDMR a arătat că acesta nu diferă de cel care era în fosta coaliţie. „E mic, a fost mic şi în decembrie, a ţinut 9 luni de zile, din păcate. Dacă era un grad de încredere mare şi puteam să creştem gradul de încredere prin deciziile luate împreună şi prin aplicarea deciziilor, atunci probabil că acea coaliţie PNL-USR-UDMR n-ar fi avut un sfârşit atât de brutal în septembrie. Şi acum există acest grad de încredere destul de scăzut, dar acest lucru nu înseamnă că nu se poate creşte gradul de încredere, eu sunt un om optimist. Va fi greu de guvernat dacă nu ai încredere. Această coaliţie mare, dificilă fără doar şi poate, poate să asigure stabilitate pentru România, poate să însemne şi o reformă substanţială, dar pentru acest lucru trebuie să faci proiecte pe termen lung, inclusiv anumite reforme constituţionale şi ale statului”, a subliniat Kelemen Hunor.