Kelemen Hunor a declarat, într-un comunicat UDMR, că este solidar cu primarul din Miercurea Ciuc şi îi oferă acestuia asistenţă pentru soluţionarea speţei în mod favorabil în instanţă.
„În ultimii 23 de ani, UDMR a lucrat şi pentru a ne putea utiliza în mod liber limba maternă, iar în acest scop am creat un cadru legal. Nimeni nu poate fi exceptat de la respectarea acestor legi, nici la Miercurea Ciuc şi nici în alte localităţi. Apărarea limbii materne şi libera utilizare a acesteia este un subiect faţă de care nu suntem dispuşi să facem nicio concesie. Acei membri ai Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării care au adoptat această decizie ar trebui să conştientizeze că ei nu trebuie sa lupte împotriva maghiarilor şi a legii, ci împotriva discriminării”, a declarat preşedintele UDMR, citat în comunicat.
Citeşte şi Duşa, ATAC dur la primarul din Miercurea Ciuc: Discursul lui, o obrăznicie fără margini
Liderul UDMR precizează că utilizarea limbii maghiare în administraţia locală este un drept garantat de lege şi că „nu constituie excepţie de la acest caz nici arhitectul şef al primăriei Miercurea Ciuc, în a cărui fişă a postului s-a inclus şi obligaţia de a acorda audienţe”.
„La audienţe se prezintă cetăţeni care au o serie de probleme curente. Între aceşti cetăţeni se află şi persoane a căror limbă maternă este limba maghiară, mai mult, în cazul municipiului Miercurea Ciuc, aceştia din urmă sunt majoritari. Din acest motiv, consider că introducerea condiţiei cunoaşterii limbii maghiare este justificată şi legală”, a declarat Kelemen Hunor, citat în comunicat.
„UDMR precizează că, potrivit articolului 19 al Legii 215/2001, a administraţiei publice locale, republicată), „în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigura folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte”.
Citeşte şi Antonescu: Mi se pare absurd ca limba maghiară să fie obligatorie în anumite zone
De asemenea, în comunicat se aminteşte că alineatul 2 al articolului 76 prevede că „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba româna, cat şi în limba maternă”.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a informat, luni, printr-un comunicat de presă, că în 23 octombrie 2012 a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la impunerea condiţiei de cunoaştere a limbii maghiare pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de arhitect-şef din cadrul aparatului de specialitate al Primăriei municipiului Miercurea Ciuc.
Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) au fost amendaţi de CNCD cu câte 600 de lei, după ce au impus condiţia cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea unei funcţii publice.
CNCD a sancţionat şi ANFP cu amendă de 600 de lei, „pentru ordinul emis în cadrul aprobării condiţiilor de participare la concurs, la propunerea Primăriei Miercurea Ciuc”.
Preşedintele CNCD Csaba Asztalos a precizat că această decizie a fost luată în data de 23 ianuarie, fiind comunicată părţilor, conform procedurii din instituţie
Primarul din Miercurea Ciuc a afirmat că, în oraşul al cărui primar este, cunoaşterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie.