Klaus Ioahnnis, despre cursa pentru posturile la vârful UE: „Fiind negocieri politice, ele sunt complicate”

Președintele Klaus Iohannis a vorbit despre negocierile care au loc în aceste săptămâni pentru împărțirea funcțiilor din Uniunea Europeană, după alegerile din 9 iunie

Iohannis a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, că negocierile pentru împărțirea funcțiilor de conducere din Uniunea Europeană „sunt complicate” și că „mai este cale lungă” până la un acord între liderii statelor membre. Acesta a vorbit despre provocările Uniunii Europene și a criticat decuplarea liderilor „de la Bruxelles” de problemele cetățeanului european

„Fiind negocieri politice, ele sunt complicate pentru că arhitectura Uniunii este una complexă. Trebuie să vedem care sunt complicațiile când vorbim de negocieri politice. Uniunea Europeană este o uniune de state, nu de partide. Trebuie negociat în așa fel încât toate statele să se simtă implicate și servite în funcție de interesul național. Nu este posibil ca un stat membru să fie ignorat, marginalizat în aceste negocieri. Și dacă așa s-a întâmplat, ar trebui corectat. Avem și familiile politice, este utilă această chestiune pentru a gestiona mai bine viața parlamentară în Parlamentul European. Însă, chiar dacă aceste familii politice trebuie să aibă o greutate, acestea nu pot suprima dreptul statelor membre de a fi implicate și a decide. De aceea e puțin mai complicat decât în politica națională. Dacă aceste familii politice ar exagera în influența lor, acest lucru trebuie corectat. Trebuie să avem un echilibru corect, fin și negociat”, spune președintele României, despre negocierile care au loc pentru împărțirea așa-numitelor „top jobs”.

Klaus Iohannis, despre data alegerilor pentru Cotroceni: „Președintele trebuie să fie ales de români, nu de partide”

Alte articole

EXCLUSIV Traian Băsescu, despre destinul lui Klaus Iohannis după ce va părăsi scaunul de la Cotroceni: „Lumea care poate să ia decizii nu apreciază faptul că e înalt și frumos, să îl pună într-o funcție”

Mark Rutte, la primul contact cu liderii UE din postura de viitor secretar general al NATO: „Am văzut o roşeaţă pe chipul său. Tu ar trebui să mobilizezi pe toată lumea să cheltuie mai mult pentru apărare”

Președintele a vorbit și despre protestele fermierilor, dând exemplu situația acestora în raport cu politicile de la Bruxelles.

„Europenii au așteptări de la instituțiile europene și aceste așteptări nu au fost mereu satisfăcute. După părere mea există o distanță prea mare între alegător și conducerea instituțiilor europene, între alegător și Bruxelles. Ar fi de dorit, și este important ca acestea două să se reapropie. Politicul european trebuie să asculte mai bine ce doresc europenii. Aș da un exemplu, am avut și cred că o să mai aveam proteste extinse ale fermierilor europeni pentru că se simt amenințați de reglementările europene. Aceste proteste au avut loc în anul 2024, chit că reglementările respective sunt din 2020. Și atunci mă întreb, cum s-a putut să se reglementeze în 2020 ceva ce nu s-a discutat cu ei până când peste 4 ani au ieșit pe stradă și au protestat. Acesta este doar un exemplu.

Klaus Iohannis spune că Uniunea trebuie condusă de persoane „curate ca lacrima” și că mai e cale lungă până la un acord pe cele patru funcții importante: președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului european și Înaltul comisar pentru politică externă.

„Instituțiile europene trebuie conduse de persoane alese corect, cu participarea tuturor familiilor politice, dar persoane care sunt dincolo de orice bănuială, care sunt foarte respectate, asupra cărora nu poate plana nicio îndoială, sau cum se spune la noi, să fie curați ca lacrima. De ce e important? Altfel ce încredere ar avea cetățeanul european că acele persoane vor conduce Uniunea Europeană așa cum ne dorim cu toții. Deci, pachetul de personalități care vor ajune în aceste funcții, trebuie să fie un pachet impecabil, puternic, de înceredere, negociat la sânge, dar ținând cont de toate pretențiile naționale și politice și până acolo mai e cale lungă.

Klaus Iohannis, scos din schemă pentru șefia NATO. Jens Stoltenberg îl preferă pe Mark Rutte. Când își anunță președintele României retragerea

Despre o mai bună reprezentare a Europei de Est, Iohannis spune că nu a fost doar solicitarea sa, și alți lideri europeni vorbind despre acest lucru.

„Acesta este unul din criteriile relevante și m-am bucurat că doar eu am subliniat importanța echilibrului geografic. România este tratată corect, m-am asigurat de acest lucru. Nu m-am referit evident la persoane, dar cred că răspunsul meu a fost mai mult decât v-ați așteptat și a fost despre valori și principii”, a mai spus președintele.