Klaus Iohannis a discutat cu preşedintele Ucrainei despre criza din regiune. „Sunt inacceptabile încercările de recreare a unor sfere de influenţă”

Klaus Iohannis a discutat cu preşedintele Ucrainei, pe fondul „evoluțiilor îngrijorătoare de securitate din imediata proximitate a Ucrainei, în regiunea Mării Negre”:

„Convorbirea a avut loc în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Ucraina, respectiv al evoluţiilor îngrijorătoare de securitate din imediata proximitate a Ucrainei, în regiunea Mării Negre. Preşedintele României a exprimat disponibilitatea avansării cooperării bilaterale, prin lărgirea cadrului juridic şi valorificarea potenţialului existent în domeniul economic, inclusiv comercial, al conectivităţii fizice şi cooperării transfrontaliere, precum şi în domeniul cultural. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis şi-a arătat susţinerea pentru continuarea negocierilor privind finalizarea Declaraţiei comune privind perspectiva europeană a Ucrainei, document aflat în discuţie în plan bilateral de anul trecut, cu luarea în considerare a elementelor de interes pentru România”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Citeşte şi: Preşedintele Ucrainei a semnat decretul: efectivele armatei cresc cu 100.000 de militari

Klaus Iohannis a discutat cu preşedintele Ucrainei despre problemele minorităţii române. Ce i-a cerut liderului de la Kiev

Potrivit sursei citate, preşedintele Klaus Iohannis a acordat un spaţiu amplu, în convorbirea telefonică, soluţionării problemelor legate de drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, îndeosebi privind protecţia identităţii lingvistice a etnicilor români. În acest sens, Preşedintele României a reiterat aşteptarea ca, pornind de la recunoaşterea identităţii între limba română şi aşa-zisa „limbă moldovenească”, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, Ucraina să recunoască oficial inexistenţa „limbii moldoveneşti”.

Alte articole

Ucraina a informat că o rachetă rusească ar fi trecut pentru aproximativ două minute prin spaţiul aerian al României. MApN: Sistemul de supraveghere aeriană al României nu a detectat o astfel de situaţie

Klaus Iohannis, primul mesaj după ce noul Guvern al României a depus jurământul: „Intrați într-o perioadă dificilă”

„Salutând reluarea, în septembrie 2021, a rundelor de negociere la nivel de secretari ai Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea obţinerii unor rezultate concrete, cât mai curând posibil, care să permită semnarea unui nou Protocol, precum şi reluarea activităţii Comisiei în plenul său. Preşedintele Volodâmâr Zelenski a menţionat că înţelege preocupările părţii române legate de drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române şi şi-a manifestat disponibilitatea pentru identificarea de soluţii. Cei doi şefi de stat au avut un schimb aprofundat de opinii cu privire la situaţia de securitate din regiune. În acest context, Preşedintele României a reiterat sprijinul ferm al ţării noastre pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea sa teritorială, precum şi pentru aspiraţiile sale europene şi euroatlantice”, mai indică documentul de presă.

Citeşte şi: Tancurile Rusiei ar putea invada Ucraina prin zona de excludere de la Cernobîl

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că este inacceptabilă ameninţarea cu folosirea forţei şi tentativa de subminare a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, precum şi încercările de recreare a unor „sfere de influenţă” şi a reafirmat susţinerea puternică a României pentru dreptul Ucrainei de a-şi alege propriile opţiuni de politică externă şi de securitate.

Preşedintele României a reiterat sprijinul pentru politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea şi a apreciat comportamentul responsabil al Ucrainei în vederea evitării creşterii tensiunilor, conform sursei menţionate.

La rândul său, preşedintele Ucrainei a mulţumit României pentru sprijinul vocal şi activ atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi al NATO.