Iohannis a invitat organizaţiile civice la Cotroceni. ONG-uri: Schimbările anunţate în Justiţie pun în pericol independenţa sistemului

UPDATE  Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, discuțiile au vizat recentele demersuri legislative „cu impact asupra independenței Justiției și a luptei anticorupție”, tendințele actuale din jurisprudența Curții Constituționale a României și continuarea reformei electorale în sensul liberalizării competiției politice și transparentizării finanțării partidelor politice.

„În cadrul întâlnirii, au fost abordate demersurile recente privind schimbarea cadrului legislativ al sistemului de Justiție, reprezentanții societății civile subliniind că schimbările anunțate pot pune în pericol independența Justiției și eficiența mecanismelor din domeniul luptei anticorupție”, arată Administrația Prezidențială.

De asemenea, reprezentanții societății civile au subliniat că imparțialitatea și credibilitatea unei instituții fundamentale precum Curtea Constituțională a României sunt afectate „serios” de o serie de decizii luate în ultima perioadă de către această instituție.

„Delegația grupurilor de inițiativă civică și organizațiilor nonguvernamentale a insistat asupra necesității continuării reformei electorale, începute în anul 2015, în sensul îmbunătățirii condițiilor de acces la competiția politică a formațiunilor politice și a candidaților independenți, dar și al modernizării și transparentizării finanțării partidelor politice”, se precizează în comunicat.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

Potrivit sursei citate, consilierii prezidențiali au subliniat interesul deosebit al șefului statului pentru chestiunile semnalate și faptul că dorește să rămână angajat în dialogul cu societatea civilă.

„Președintele României consideră bine-venite inițiativele civice care au în vedere consolidarea statului de drept, continuarea luptei anticorupție, asigurarea independenței Justiției, dar și crearea unor condiții optime pentru competiția politică și pentru asigurarea integrității clasei politice”, mai arată Administrația Prezidențială.

Delegația din partea societății civile a fost formată din Alexandru Surcel — Inițiativa România, Cătălin Teniță — Geeks for Democracy, Elenina Nicuț — Inițiativa România, Mihai Polițeanu — Inițiativa România, Mihai Tudorică — #Rezistența, Violeta Alexandru — Institutul pentru Politici Publice.

UPDATE La întâlnirea de la Cotroceni reprezentanţii societăţii civile vor sta de vorbă cu consilierii preşedintelui Klaus Iohannis, a arătat purtătoarea de cuvânt a acestuia, Mădălina Dobrovolschi.

„Administrația Prezidențială a răspuns pozitiv acestei invitații, acestei solicitări de întâlnire și va avea loc, este adevărat, la Palatul Cotroceni. O întâlnire care va avea loc la ora 16:00. La discuție vor participa trei consilieri prezidențiali – Simina Tănăsescu, Laurențiu Ștefan și Andrei Muraru. Și, în acest context, aș vrea să subliniez faptul că Președintele României este angajat în permanență în acest dialog cu societatea civilă, iar acest tip de inițiative sunt esențiale pentru statul de drept și, în general, pentru democrație”, a declarat Mădălina Dobrovolschi.

Ea a spus că astfel de consultări este posibil să aibă loc şi pe viitor.

„Ați văzut că Președintele este foarte implicat atunci când este vorba despre această temă a Justiției, ceea ce înseamnă democrație, ceea ce înseamnă stat de drept în România. Cu siguranță dacă vor fi alte evenimente, alte întâlniri, Administrația Prezidențială vi le va comunica la momentul potrivit”, a mai precizat Mădălina Dobrovolschi.

Reprezentanţii a 21 de organizații civice au trimis, luni, Administrației Prezidențiale o solicitare de audiență şi o amplă analiză în susținerea următoarelor solicitări:

1. Sesizarea de către Președintele României a Comisiei de la Veneția pentru o opinie privind problemele de drept ridicate de:
a. Decizia nr. 396/06.06.2017, prin care CCR impune Parlamentului să legifereze un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu,
b. Hotărârea CCR 1/22.06.2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente,
c. Decizia nr. 277/21.07.2017, care stabilește un drept exclusiv al CCR de a se pronunța direct asupra hotărârilor judecătorești supuse revizuirii în condițiile art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă,
care, în opinia noastră, sunt fie nelegale și netemeinice sau chiar contravin textului constituțional, fie sunt rezultatul arogării de către CCR a calității de legiuitor pozitiv, prin subminarea atribuțiilor altor puteri din stat.
2. Înființarea la nivelul Președinției a unei Comisii pentru redactarea unui Cod electoral care să pornească un amplu proces de consultare publică cu partidele politice și societatea civilă pentru reforma legislației electorale pentru aplicarea unor vechi deziderate ale societății civile, cum ar fi:
a. Revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor;
b. Eliminarea pragului electoral la alegerile locale pentru o cât mai bună reprezentare a comunităților locale;
c. Scăderea numărului de semnături necesare partidelor și independenților care doresc să candideze (la orice tip de alegeri);
d. Introducerea votului electronic la distanță pentru toate tipurile de alegeri, începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2019;
e. Îmbunătățirea prevederilor legale privind votul prin corespondență, care s-a dovedit un eșec la alegerile parlamentare din 2016;
f. Schimbarea modalității de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, astfel încât contribuțiile financiare (cotizații și donații) să se facă exclusiv prin metode de plată electronică, iar intrările și ieșirile de bani din conturile partidelor sau conturile de campanie să se publice în timp real, atât în timpul, cât și în afara campaniilor electorale;
g. Legalizarea crowdfunding-ului pentru finanțarea campaniilor electorale.
3. Exprimarea unei poziții publice categorice și neechivoce privind pericolul grav la adresa independenței justiției și luptei anticorupție, precum și la poziția României în Uniunea Europeană, pe care îl reprezintă:
a. Proiectul de lege anunțat la 23 august 2017 de către Ministrul Justiției, care introduce mai multe modificări în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
b. Inițiativa legislativă parlamentară depusă de Președintele Senatului pentru modificarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicată, care modifică procedura de numire a procurorilor generali, adjuncților acestora și procurorilor șefi de secții din PICCJ, DNA și DIICOT;
c. Alte propuneri legislative parlamentare de natură să împieteze asupra puterii judecătorești și asupra actului de justiție.

Organizații semnatare sunt: Aradul Civic, CIVICA (Iași), Evoluție În Instituție (#Insist), Inițiativa Craiova, Inițiativa România, Initiativa Timisoara (federație a 10 ONG-uri din Timișoara: Activ Civic, ACUM, Ariergarda, Asociația ARAS – filiala Timișoara, Asociația Culturală Diogene, Asociația SPICC, LGBTeam, Organizația Studenților din Universitatea Timișoara (OSUT), Pieces of Heaven, Yacht Club Timișoara), Institutul pentru Politici Publice, Oradea Civică (membre ale rețelei civice naționale Contract România), organizația neguvernamentală Centrul pentru Inovare Publică și grupurile civice Corupția ucide, Geeks for Democracy și #REZISTENȚA