Klaus Iohannis a pornit lupta împotriva schimbărilor climatice: „În această vară marcată de secetă am avut dovezi clare că în România au devenit un fenoment real”

Klaus Iohannis arată că este implicat activ în eforturile naţionale şi internaţionale de combatere a schimbărilor climatice şi de consolidare a politicilor publice care să facă posibilă tranziţia climatică. Şeful statului a decis înfiinţarea unui grup de lucru care, în anul 2022, şi-a desfăşurat activitatea pe această problematică, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, sub coordonarea Departamentului Climă şi Sustenabilitate, iar raportul întocmit a fost lansat joi în dezbatere publică.

Format din experţi români din ţară şi din străinătate, grupul de lucru a identificat o serie de provocări la adresa României în contextul schimbărilor climatice, precum şi un set de măsuri pentru a răspunde eficient acestora. Câteva dintre idei au fost exprimate şi de preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unui discurs.

„În această vară marcată de secetă și de valuri lungi de căldură excesivă, am avut dovezi clare că, pentru România anului 2022, schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci un fenomen real, cu consecințe semnificative pentru oameni. Fie că vorbim despre efectele asupra sănătății publice și asupra biodiversității, fie că ne referim la afectarea producției agricole, la funcționarea sistemului energetic ori la reziliența sistemelor de transport naval și rutier, toate acestea sunt influențate de schimbările climatice și afectează, în final, întreaga societate”, şi-a început Iohannis alocuţiunea.

Citeşte şi Climatologul Roxana Bojariu: „Seceta de anul acesta este abia începutul”

Alte articole

Marcel Ciolacu: „Klaus Iohannis nu ar fi trebuit să-şi dea demisia. Toni Greblă trebuia să plece!”

VIDEO Klaus Iohannis s-a întors pentru prima dată la Sibiu, fără coloană oficială. A făcut pe drum patru ore și 14 minute

Raportul experților relevă că schimbările climatice au loc în mod accelerat, generează pagube materiale majore și afectează calitatea și durata vieții oamenilor. „Răspunsul nostru trebuie să fie unul rapid și ferm, ținând cont, totodată, că nu avem la îndemână nicio soluție miraculoasă. Țara noastră se confruntă cu provocări specifice, care au nevoie de un set complex de măsuri de adaptare pentru a diminua efectele caniculei, secetei, ale penuriei de apă, dar, concomitent, trebuie să avem în vedere și partea de atenuare, prin punerea în aplicare de măsuri care reduc emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea pe care o generăm.

Întreaga lume  ̶  și România, evident  ̶  caută soluții pentru a limita schimbările climatice și în acest sens apelează la oameni de știință și la experți”, a mai spus Iohannis.

Citeşte şi Klaus Iohannis: „Combaterea schimbărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu”

Angajamentul pe care UE și l-a asumat este de a deveni o economie și o societate neutre din punct de vedere climatic până în 2050, cu obiectivul intermediar de a reduce până în 2030 emisiile gazelor cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelurile înregistrate în 1990. „Schimbările climatice generează provocări majore pentru societate, dar pot crea și oportunități. Tranziția pentru atingerea neutralității climatice aduce multiple beneficii, printre care: investiții noi în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea de noi ramuri economice mai puțin poluante, noi locuri de muncă, combaterea sărăciei energetice și creșterea securității energetice prin reducerea dependenței de importuri de energie. Toate acestea se adaugă la îmbunătățirea sănătății ecosistemelor, dar și la îmbunătățirea sănătății publice”, a mai declarat preşedintele.

În plus, în contextul geopolitic actual marcat de războiul Rusiei în Ucraina, trecerea accelerată la sursele de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să asigure securitatea energetică a României și a Uniunii Europene, devin și mai urgente.