Klaus Iohannis a promulgat legea, bucurie pentru zeci de mii de angajaţi. Se aplică imediat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care prevede că femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează, precum şi părintele singur din familia monoparentală nu pot fi obligaţi să presteze muncă de noapte, transmite Preşedinţia

Legea promulgată are ca obiect de reglementare modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, în sensul includerii reprezentantului familiei monoparentale în categoriile de persoane care nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

„Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează, precum şi persoana singură din familia monoparentală nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte”, conform actului normativ promulgat de către şeful statului.

Klaus Iohannis a promulgat legea. Cine nu are acces în autobuzele şcolare

Alte articole

Victor Ciutacu, despre fanii preşedinţilor: „Pe măsură ce nisipul din clepsidră s-a împuținat, l-au luat și pe Iohannis la șuturi”

Mircea Dinescu: „Iohannis e aidoma unui dulap săsesc, piaza rea a României”

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, 232 de voturi „pentru”, unul „contra” și cinci abțineri.

„Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează, precum şi persoana singură din familia monoparentală nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte” , sunt modificările aduse legii promulgate de președintele Iohannis.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 30 aprilie, în calitate de for decizional, proiectul de lege, care are ca obiect de reglementare modificarea Codului Muncii, în sensul includerii reprezentantului familiei monoparentale în categoriile de persoane care nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte, transmite Agerpres.

Pentru a fi considerat salariat de noapte conform aceluiași act normativ, există două criterii:

• Salariatul care lucrează cel puțin 3 ore în timpul său zilnic de muncă în intervalul de noapte.
• Salariatul care își desfășoară munca în intervalul de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru.

Ce alte drepturi mai au femeile gravide din România
Femeile însărcinate şi persoanele însoţite de copii mai mici de cinci ani au prioritate la: casele de marcat, casieriile și ghişeele, „din cadrul entităţilor publice şi private, precum şi la serviciile oferite de acestea”, potrivit unui proiect de lege adoptat în toamnă de Plenul Camerei Deputaţilor.

„Femeile gravide, precum şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la cinci ani au prioritate la casieriile/ghişeele/casele de marcat din cadrul entităţilor publice şi private, precum şi la serviciile oferite de acestea, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru categoriile de persoane enunţate.

Klaus Iohannis, presat să renunțe la candidatura pentru șefia NATO. Scenariile luate în considerare pentru liderul român

Se acordă prioritate la casieriile/ghişeele/casele de marcat ale instituţiilor publice, precum şi la serviciile oferite de acestea, femeilor gravide, precum şi persoanelor însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani, cu excepţia cazurilor în care în instituţiile publice există casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru aceste categorii de persoane”, prevede proiectul.

Totodată, ar trebui să existe afişe care să prevadă acordarea priorității categoriilor de persoane mai sus menționate, asta dacă nu există casierii, ghişee sau case de marcat speciale pentru ele.

Beneficiile acordate salariatului pentru munca de noapte

Munca de noapte implică un efort suplimentar din partea salariatului, iar legea prevede anumite beneficii pentru a recunoaște acest efort:

Compensarea prin timp liber plătit, unde programul de lucru este redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă pentru zilele în care salariatul lucrează cel puțin 3 ore de noapte, fără a afecta salariul de bază.
Compensarea printr-un spor salarial de 25% din salariul de bază pentru munca de noapte, dacă aceasta reprezintă cel puțin 3 ore din timpul normal de lucru.
Este important de menționat că evaluarea se face strict în funcție de intervalul de muncă prestat în timpul nopții.

De exemplu, dacă un salariat lucrează între orele 23:00 și 07:00, sporul pentru munca de noapte se aplică doar pentru orele lucrare între 22:00 și 06:00.

Durata normală a timpului de lucru pentru salariatul de noapte nu trebuie să depășească în medie 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de maximum 3 luni calendaristice, respectând prevederile legale privind repausul săptămânal.

În cazul în care munca de noapte se desfășoară în condiții speciale sau deosebite, limita de 8 ore pentru durata normală a timpului de lucru poate fi depășită, conform prevederilor contractului colectiv de muncă aplicabil.

În această situație, angajatorul trebuie să ofere perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani pentru orele lucrate peste această limită.

Angajatorul este obligat să informeze inspectoratul teritorial de muncă despre utilizarea frecventă a muncii de noapte, iar acesta va menține un registru de evidență în acest sens.

De asemenea, angajatorul trebuie să asigure examinarea medicală gratuită a salariaților care urmează să lucreze în schimbul de noapte, atât înainte de a începe activitatea, cât și periodic în timpul angajării.

Conform prevederilor Codului Muncii, detaliile privind condițiile de desfășurare a examenului medical și frecvența acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat printr-un ordin comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului sănătății.

Deși regulamentul menționat în Codul Muncii nu a fost încă aprobat la data prezentării acestora, se aplică în continuare Hotărârea de Guvern nr. 355/2007 referitoare la supravegherea sănătății lucrătorilor, care prevede că aceste examene medicale periodice trebuie să fie efectuate anual.

Este important de menționat că angajații care întâmpină probleme de sănătate asociate cu munca de noapte și care sunt recunoscute ca având legătură cu aceasta ar trebui relocați la un program de lucru de zi pentru care sunt apti.