„Începând cu data de 1 ianuarie 2025, masa lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a statului şi din fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se valorifică preponderent ca lemn fasonat. Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cel puţin 50% din masa lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a statului şi din fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se valorifică ca lemn fasonat”, se precizează în actul normativ promulgat de preşedinte, conform News.ro.
De asemenea, tăierea fără drept, de arbori din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:
„a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprins între limita prevăzută la lit, a) şi de cel mult 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei”, conform sursei citate.
Sunt prevăzute sancţiuni şi chiar pedeapsă cu închisoarea şi pentru furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale.
„Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprins între limita prevăzută la lit.a) şi de cel mult 20 de mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei”, potrivit surse menţionate.
Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 metri cubi, neînsoţite de documentele specifice de transport constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an şi cu confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului, mai prevede legea promulgată de preşedintele Iohannis.
Totodată, sunt supuse confiscării mijloacele de transport materiale lemnoase şi orice alte bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea infracţiunii.
Actul normativ mai prevede că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă este aprobat prin lege, pentru o perioadă de 5 ani, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru fondul forestier proprietate publică nu se plătesc taxe şi impozite, potrivit sursei citate.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu metodologia de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenjamantele silvice prevăzute în Codul silvic.
De asemenea, „în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, licitaţiile publice pentru executarea prestărilor de servicii de exploatare forestieră se realizează potrivit metodologiei privind licitaţiile publice pentru executarea prestărilor de servicii de exploatare forestieră, aprobată prin hotărâre a Guvernului prevăzută la alin. (4) al art. 60 din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată şi modificările şi completările ulterioare precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege”.
Tot în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, normele metodologice de solicitare, calcul şi acordare a compensaţiilor şi despăgubirilor prevăzute de Legea 46/2008 Codul silvic sunt aprobe prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.
Pe 19 august, Camera Deputaţilor a adoptat decizional proiectul de lege care aduce modificări Codului silvic şi a în aceeaşi zi a fost trimis la promulgare.