Klaus Iohannis a promulgat miercuri Legea privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor. Legea are ca obiect instituirea unor măsuri pentru furnizorii de combustibili şi pentru consumatorii industriali de hidrogen, în vederea integrării hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor.
Potrivit legii, Furnizorii de combustibili au obligaţia să îşi asigure combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică de la furnizori de hidrogen. Furnizorii de combustibili au obligaţia să se asigure că valoarea energetică provenită din cantitatea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică furnizaţi pe piaţă în România şi utilizată în sectorul transporturilor pe perioada unui an este cel puţin egală cu 5% din conţinutul energetic al tuturor combustibililor furnizaţi pentru consum sau pentru utilizare pe piaţă, în România, începând cu anul 2030.
Fiecare furnizor de combustibili are obligaţia să se asigure că valoarea energetică provenită din cantitatea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică şi din energia electrică din surse regenerabile utilizată pentru electro-mobilitate furnizată pe piaţă în România şi utilizată în sectorul transporturilor, în perioada 2024 – 2029, este cel puţin egală cu 0% în anul 2024; 0,5% în anul 2025; 1% în anul 2026; 2% în anul 2027; 3% în anul 2028 şi 4,5% în anul 2029, din conţinutul energetic al tuturor combustibililor puşi pe piaţă în România în anul respectiv.
Fiecare consumator industrial de hidrogen din hidrogenul utilizat în industrie în scopuri energetice şi neenergetice are obligaţia să se asigure că: a) începând cu anul 2030, minimum 50% va fi combustibil din surse regenerabile de origine nebiologică sau hidrogen cu emisii reduse 4 de carbon şi minimum 42% din resurse regenerabile de origine nebiologică; b) începând cu anul 2035, minimum 75% va fi combustibil din surse regenerabile de origine nebiologică sau hidrogen cu emisii reduse de carbon şi minimum 65% din resurse regenerabile de origine nebiologică, se precizează în comunicatul Preşedinţiei.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se înfiinţează Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea prin care se înfiinţează Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România, care are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor romilor din România, cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului, protejarea memoriei victimelor robiei şi deportării în Transnistria, precum şi combaterea rasismului şi a discriminării.
Legea prevede că prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (2) şi ale art. 18 din Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înfiinţează Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România, denumit în continuare Muzeul, instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Romi.
are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei, culturii şi tradiţiilor romilor din România, cunoaşterea în plan intern şi internaţional a contribuţiei acestei minorităţi naţionale la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului, protejarea memoriei victimelor robiei şi deportării în Transnistria, precum şi combaterea rasismului şi a discriminării.
Patrimoniul Muzeului se compune din colecţii de piese şi documente, constituite de Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa, membru al Consiliului Minorităţilor Naţionale, în colaborare cu alte instituţii publice sau private şi organizaţii neguvernamentale din ţară şi din străinătate, precum şi din piese provenind din transferuri, donaţii şi achiziţii, potrivit legii.
Potrivit legii promulgate de Iohannis, Muzeul are următoarele atribuţii principale: a) colecţionarea de documente şi mărturii cu privire la istoria romilor, inclusiv prin colaborarea cu Arhivele Naţionale ale României, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi alţi deţinători de arhivă, din ţară şi din străinătate; b) elaborarea, coordonarea de programe şi/sau proiecte educaţionale şi de cercetare, de stagii de pregătire şi instruire în domeniul specific, precum şi participarea la programe şi proiecte din domeniul de activitate, atunci când acestea sunt organizate de terţi; c) efectuarea de studii şi cercetări, în ţară şi în străinătate, pentru aprofundarea cunoaşterii istoriei romilor, a robiei şi a deportării în Transnistria; d) organizarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, conferinţe, expoziţii, schimburi de experienţă şi seminarii cu caracter informativeducativ, inclusiv prin colaborare şi participare internaţională; e) editarea şi publicarea de studii, cărţi, articole, corespondenţă, memorie fotografică şi multimedia, colecţii de documente, albume fotografice privind istoria romilor, a robiei şi a deportării în Transnistria; f) evidenţa, gestionarea, protejarea şi conservarea patrimoniului propriu.
Finanţarea funcţionării şi activităţii Muzeului se asigură din subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului şi din venituri proprii provenite din activităţi specifice, precum şi din donaţii şi sponsorizări. Muzeul este condus de un manager desemnat prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Romi, cu avizul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor şi, cumulativ, cu avizul Consiliului Minorităţilor Naţionale, în baza unui concurs de proiecte de management, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
În cadrul Muzeului funcţionează Consiliul de administraţie, Consiliul ştiinţific, comisii de evaluare şi/sau comisii de achiziţii de bunuri culturale, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 311/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Consiliul de Onoare. Un reprezentant al organizaţiei minorităţii naţionale a romilor reprezentată în cadrul Camerei Deputaţilor şi în Consiliul Minorităţilor Naţionale este membru de drept în Consiliul de administraţie.