Klaus Iohannis a respins legea privind extinderea competenţelor Ministerului Educaţiei. Motivul pentru care a retrimis-o în Parlament

Klaus Iohannis a solicitat miercuri reexaminarea actului normativ, motivând faptul că unele dispoziţii sunt „neclare”.

„Considerăm că unele dintre dispoziţiile legii menţionate sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament”, a precizat preşedintele României în cererea de reexaminare, potrivit Agerpres.

Şeful statului a reamintit că Parlamentul i-a trimis legea în vederea promulgării pe 25 iunie.

Citeşte şi: Proiectele de modificare a Legii Educaţiei, lansate în dezbatere publică. Cîmpeanu: Sunt două legi care doresc să reformeze, într-o manieră radicală, sistemul de educaţie

Ce prevede legea privind extinderea competenţelor Ministerului Educaţiei şi de ce nu a fost promulgată de Klaus Iohannis

„Raportările instituţionale solicitate de Ministerul Educaţiei sau de organismele consultative ale acestuia, prevăzute de art. 217, de Institutul Naţional de Statistică şi de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior se vor realiza printr-o raportare anuală unică, prin intermediul Platformei Naţionale de Raportare Unică în Învăţământul Superior”, prevede actul normativ.

Prin aceste dispoziţii, şeful statului a menţionat că se înfiinţează o nouă platformă informatică destinată raportării instituţionale anuale unice de date statistice din învăţământul superior.

Klaus Iohannis afirmă că, în ceea ce priveşte modul de colectare a datelor prin intermediul sistemelor informatice, în prezent, funcţionează mai multe platforme digitale care sunt destinate stocării, la nivel naţional, a datelor statistice cu privire la desfăşurarea învăţământului superior.

Astfel, există şi este utilizată în acest moment Platforma naţională de colectare a datelor statistice pentru învăţământul superior (platforma ANS), gestionată de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), prin care sunt reunite principalele date statistice cu privire la învăţământul superior accesibil tuturor actorilor interesaţi, inclusiv raportări referitoare la acreditarea şi evaluarea şcolilor doctorale. De asemenea, se află în uz şi Platforma BrainMap, care permite stocarea activităţii ştiinţifice a personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior.

În plus, în temeiul Legii educaţiei, este constituit Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR), ca bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din România din universităţile de stat sau particulare acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi studenţii-doctoranzi din Academia Română, registrele matricole ale universităţilor şi al Academiei Române devenind parte a RMUR, asigurându-se, astfel, un control riguros al diplomelor.

„Având în vedere instrumentele digitale deja existente şi prin raportare la tipul de date statistice pe care acestea le deţin, rezultă faptul că Platforma Naţională de Raportare Unică în Învăţământul Superior va funcţiona, în paralel, alături de alte platforme informatice distincte care stochează date statistice specifice din învăţământul superior”, se arată în cererea de reexaminare.

Klaus Iohannis consideră că legea privind extinderea competenţelor Ministerului Educaţiei este neclară

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a apreciat că soluţia legislativă este lipsită de claritate, existând riscul ca aceleaşi date să fie stocate în acelaşi timp prin intermediul mai multor platforme digitale, lipsind astfel noua platformă de scopul înfiinţării sale, respectiv acela de raportare unică, întrucât prin actul normativ criticat nu se precizează ce se întâmplă cu datele deja stocate şi nici dacă instituţiilor implicate li se menţin pe viitor obligaţiile respective de raportare instituţională către platformele existente.

Preşedintele Iohannis susţine că din prevederi rezultă că datele statistice care urmează a fi colectate şi înregistrate în platformă sunt raportările instituţionale şi individuale privind activitatea ştiinţifică a personalului didactic şi de cercetare, realizate de către instituţiile de învăţământ superior şi solicitate de Ministerul Educaţiei, de organismele consultative ale acestuia, de Institutul Naţional de Statistică, de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior sau de alte entităţi ale statutului către care instituţiile de învăţământ superior raportează date instituţionale.

„Considerăm că aceste dispoziţii sunt de natură să creeze confuzie în aplicare, întrucât referirea generică la raportările instituţionale şi individuale nu este menită să asigure o reglementare suficientă şi clară a tipului de date ce urmează a fi stocate prin intermediul Platformei Naţionale de Raportare Unică în Învăţământul Superior, acestea putând fi, inclusiv, date care fac parte din cele stocate deja prin intermediul altor platforme digitale, cum ar fi RMUR, platforma ANS sau BrainMap”, a mai menţionat şeful statului.

În plus, Iohannis consideră că o precizare clară şi completă a tipului de date stocate raportate de instituţiile de învăţământ superior prin intermediul noii platforme, precum şi stabilirea unei modalităţi de interconectare sau corelare cu bazele de date preexistente, ar eficientiza întregul proces de punere în funcţiune a acesteia, inclusiv sub aspectul perioadei de implementare, dar şi cu privire la modul de utilizare a resurselor financiare necesare instituirii şi mentenanţei platformei.

În egală măsură, se învederează faptul că este necesar să se prevadă şi dispoziţii referitoare la obligaţia respectării de către autorităţile şi persoanele implicate a confidenţialităţii datelor introduse în platformă în cadrul procedurii de înregistrare şi accesare a acestora.

Citeşte şi: Admitere liceu 2022: cum se face repartizarea computerizată din 14 iulie