Klaus Iohannis a avut un lung discurs despre banii românilor, la Forumul Educaţiei Financiare. „Tema ediţiei din acest an, referitoare la siguranţa digitală a utilizatorilor de produse şi servicii financiare, este una de maximă actualitate, prin nevoia de a ne adapta la un mediu financiar complex. Abordarea multisectorială a educaţiei financiare, printr-un parteneriat extins şi dincolo de aria sectorului financiar-bancar, va contribui la rezultate mai consistente şi mai bine ancorate în nevoile societăţii. În anul 2022, odată cu stabilirea prin lege a Zilei Educaţiei Financiare, am acordat Înaltul Patronaj parteneriatului dintre sectorul bancar, sectorul financiar şi mediul academic de profil, pentru promovarea educaţiei financiare prin acţiuni concrete şi programe dedicate. Salut eforturile Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, care împreună ghidează, cu consecvenţă şi profesionalism, industria financiar-bancară din România, astfel încât utilizatorii de produse financiare şi cetăţenii, în general, să beneficieze de condiţii favorabile şi de stabilitate financiară”, se arată în mesaj.
În susţinerea acestor demersuri şi pentru încurajarea proiectelor de educaţie financiară, preşedintele a amintit că a acordat Ordinul „Meritul Industrial şi Comercial” entităţilor cu un rol important în promovarea educaţiei financiare, în semn de apreciere şi recunoaştere a contribuţiilor avute în domeniile lor de activitate.
Iohannis a felicitat Academia de Studii Economice, Bursa de Valori Bucureşti, Asociaţia Română a Băncilor, Institutul de Studii Bancare şi Institutul de Studii Financiare pentru implicarea în dezvoltarea educaţiei economice şi financiare în România: „Am încredere că aceste distincţii vor oferi, totodată, un impuls semnificativ pentru noi iniţiative, care să vină în sprijinul românilor ce aspiră la un viitor financiar solid, bazat pe alegeri responsabile”.
„Complexitatea serviciilor financiare în contextul noilor tehnologii fac imperative, la nivel naţional, campaniile de conştientizare şi informare pe acest palier, care să contribuie la reducerea riscurilor pentru utilizatorii de produse şi servicii financiare. Nu este suficient să constatăm nevoia cetăţenilor de îndrumare şi instruire financiară. Avem datoria de a facilita accesul fiecărui român la instruire în acest domeniu, pentru ca cetăţenii să poată lua decizii corecte şi informate în privinţa finanţelor personale. Provocările structurale care grevează de ani buni economia României, accentuate de crizele suprapuse din ultimii ani şi de persistenţa unui grad redus de intermediere financiară, au adâncit decalajele dintre aşteptări şi rezultate”, a afirmat preşedintele Iohannis.
Potrivit lui Iohannis, statisticile din 2023 arată că 30% dintre români se încadrează la nivelul minim de alfabetizare financiară: „Evident, aceasta nu este consecinţa directă a unor evoluţii recente, ci efectul acumulat în timp al deficitelor de instruire financiară. În acelaşi timp, datele privind incluziunea financiară în România ne arată că marea majoritate a respondenţilor utilizează un cont bancar şi fac banking online, ceea ce indică un nivel favorabil de incluziune financiară. Este totuşi îngrijorătoare această discrepanţă între accesul facil la serviciile bancare şi deficitul în materie de educaţie financiară. De aceea, avem nevoie de acţiuni consecvente şi pragmatice, prin care mediul financiar-bancar şi cel academic să contribuie la consolidarea sustenabilităţii financiare inclusiv prin mentorat şi îndrumare practică, pentru decizii financiare sănătoase la nivelul cetăţenilor”.
Chiriaș sau proprietar? Este rentabil să cumperi un apartament pe care să-l dai în chirie
Preşedintele a mai transmis că prosperitatea unei societăţi nu se exprimă doar prin indicatori economici, ci şi prin competenţele pe care populaţia le deţine: „Doar astfel, înzestraţi cu necesarul de cunoştinţe financiare, cetăţenii pot să adopte comportamente economice sănătoase, să gestioneze riscurile financiare şi să evalueze exigent măsurile de politică publică. Pentru cetăţeni, protejarea banilor începe cu înţelegerea economiei de piaţă şi a instrumentelor financiare, cu evaluarea riscurilor antreprenoriale, înţelegerea cauzelor şi efectelor inflaţiei sau a implicaţiilor deficitului bugetar în economie. Însă educaţia financiară îşi atinge scopul atunci când acumularea cunoştinţelor implică şi afirmarea comportamentelor economice.
La scară globală, fraudele online, spre exemplu, reprezintă o problemă în creştere, aşa cum populismul economic devine o realitate tot mai răspândită. În lipsa educaţiei economice, dezvoltarea sustenabilă este subminată prin promisiunile fără acoperire financiară sau prin politicile populiste şi extremiste, tot mai intens vehiculate. Politicile economice responsabile, axate principial pe sustenabilitate fiscală şi financiară, vor avea un impact mult sporit în societăţile unde există o educaţie economică solidă. Numai astfel oamenii pot să înţeleagă importanţa economisirii, să gestioneze responsabil datoriile, să investească în mod calculat, contribuind deci la creşterea stabilităţii financiare şi la prosperitatea economică generală”.
Investiţia în educaţia financiară este o investiţie în viitorul nostru economic, adaugă Iohannis: „De aceea trebuie să abordăm asumat nivelul redus al cunoştinţelor financiare şi să accelerăm un proces coerent de instruire în acest domeniu. Astfel, vă îndemn să dezvoltaţi programe extinse de educaţie financiară, care să ajungă la toate categoriile sociale, nu doar la cei familiarizaţi cu produsele financiare. Un prim pas oficial în această direcţie a fost făcut prin introducerea educaţiei financiare în şcoală, ca disciplină obligatorie, iar curricula trebuie în continuare optimizată, prin creşterea importanţei disciplinelor pragmatice, în acord cu schimbările şi evoluţiile actuale din economie şi societate. Investiţia în educaţia financiară a cetăţenilor noştri este, de fapt, o investiţie strategică în construirea unei societăţi responsabile şi prospere, o societate cu spirit antreprenorial, care să facă faţă provocărilor economice în mod competitiv, cu echilibru şi înţelepciune”.