Klaus Iohannis anunţă schimbări în educaţie din programul „România educată”. „Să poată evalua corect capacitatea absolvenţilor de a se descurca în viaţă”

Klaus Iohannis a făcut declaraţii, după ce a avut o întrevedere cu partenerii de dialog social din zona educației și cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale implicate în Proiectul „România Educată”.

Klaus Iohannis, declaraţii de presă la Palatul Cotroceni

„Am avut în ultimele trei zile la Palatul Cotroceni ultima serie de consultări pentru finalizarea proiectului „România Educată” şi trecerea la faza de implementare. Vorbim despre un proiect care se bazează pe cea mai amplă consultare naţională în domeniul educaţiei din perioada post-decembristă, nu mai puţin de 10.000 de persoane şi peste 150 de organizaţii şi instituţii fiind direct implicate.

În urma discuţiilor din aceste zile, au reieşit o serie de lucruri importante. Coaliţia de guvernare şi-a exprimat susţinerea pentru proiect şi chiar săptămâna viitoare Guvernul îşi va asuma prin memorandum ţintele şi obiectivele României Educate”, a anunţat preşedintele României.

„Am apreciat deschiderea membrilor Parlamentului din Opoziţie pentru a colabora la transpunerea legislativă a proiectului. Educaţie trebuie să fie baza noastră comună de construcţie şi să nu mai aibă culoare politică”

Alte articole

Klaus Iohannis merge la Consiliul European, după ce la reuniunea NATO nu a fost invitat. Preşedintele vrea să expună problema interferenţei Rusiei în alegerile din România: „Trebuie găsite instrumente concrete pentru a face faţă acestor atacuri”

Klaus Iohannis, vizibil deranjat după ce nu a fost invitat la întâlnirea șefilor de stat cu Volodimir Zelenski: „Mi se pare un pic neobișnuit”

„Ceea ce am văzut de prea mulţi ani au fost lupte sterile care au afectat inclusiv educaţia. Nu mai putem continua aşa! Vrem ca România avanseze.

În cel mai scurt timp se va constitui un grup transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care să permită implementarea proiectului. Parlamentul trebuie să fie un pilon central al procesului de reformă al educaţiei şi prin această asumare poate reda încrederea românilor în aleşii săi”

„Nu e un secret pentru nimeni că în anumite perioade de guvernare educaţia nu s-a aflat pe agenda politică, ceea ce a ţinut în loc România educată.

„Am avut ani electorali intenşi, a urmat pandemia cu greutăţile, dar şi cu lecţiile ei valoroase. Avem în sfârşit şansa unei discuţii constructive, urmate de asumarea transpartinică”, a mai precizat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: „Este momentul să trecem la implementarea proiectului România educată”

„Este momentul să trecem la implementarea proiectului România educată şi să dăm întâietate investiţiilor în sistemul de educaţie.

„Mă refer la reducerea abandonului şcolar prin sprijinirea a peste 2.500 de unităţi de învăţământ preuniversitar, prin dotare a 10.000 de laboratoare şcolare, mobilarea a 75.000 de săli de clasă, consturirea a 140 de creşe şi de servicii complementare de educaţie timpurie, realizarea a 10 centre de învăţământ dual”, a spus Iohannis.

„Proiectul România educată are un sprijin istoric în valoare de 3,6 miliarde de euro. Suplimentar, prin alte fonduri europene, vom finanţa cu 400 de milioane de euro renovarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, pentru garantarea siguranţei şi a securităţii  copiilor şi dascălilor în şcoli”, a mai spus preşedintele României.

Klaus Iohannis, despre structura sistemului de învăţământ: „Rămâne preponderent aceeaşi”

De asemenea, preşedintele a subliniat că structura sistemului de învăţământ rămâne preponderent aceeaşi.

„Dezvoltăm educaţia timpurie. Menţinem clasa pregătitoare şi gimnaziul de la clasa a V-a, la clasa a VIII-a. Creştem autonomia şcolilor, mai ales acolo unde există capacitatea administrativă necesară”, a afirmat Klaus Iohannis.

„Pentru restul şcolilor vom susţine noi forme de sprijin şi alocarea de resurse dedicate creşterii actului educaţional (…) Ne dorim o centrare a educaţiei pe fiecare elev. Asta înseamnă inclusiv valorizarea elementelor de profil care individualizează şi nu uniformizează”, a adăugat el.

Klaus Iohannis, despre Evaluarea Naţională: „Rămâne principalul instrument de certificare a competenţelor”

„Evaluarea Naţională rămâne principalul instrument de certificare a competenţelor la finalizarea gimnaziului şi de repartizare în ciclul următor. Am propus ca pe întregul parcurs al semestrului al doilea unităţile de învăţământ şi elevii care doresc, indiferent de rută, teoretică, profesională, să poată organiza şi să susţină un examen suplimentar de admitere.

Acest lucru se întâmplă deja pe ruta profesională sau vocaţională, fiind doar o extindere şi către zona teoretică, oferind o autonomie suplimentară şcolii”, a explicat Iohannis.

Preşedintele a propus o nouă structură a învăţământului

„Am propus o nouă structură a învăţământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocaţional şi profesional. Vor conferi absolvenţilor după patru ani de studiu acces la examenul de Bacalaurea

Unul dintre cele mai importante obiective ale proiectului România educată este de a elimina barierele birocratice care limitau posibillităţile tinerilor de dezvoltare.

Pe scurt, eliminăm birocraţia şi dacă un elev este la un liceu profesional şi îşi dă seama că nu se regăseşte acolo şi vrea să facă trecea la unul teoretic sau vocaţional, va putea să se transfere în urma unor testări specifice la liceul dorit”, a afirmat preşedintele.

Iohannis anunţă schimbarea examenului de Bacalaureat

„Noul Bacalaureat deschis tututor şi bazat pe competenţe este o altă componentă important a României educate. Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenţilor de a se descurca în societate şi în viaţă în general.

Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înţelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor. Asta înseamnă să ne asigurăm că cetăţenia activă nu rămâne doar un deziderat declarativ”, a spus preşedintele.

„În ceea ce priveşte funcţionarea colegiilor terţiare non-universitare, care pot funcţiona în universităţi, dar nu au rang de studii universitare, vreau să fac câteva precizări. Această formă de învăţământ care funcţionează şi astăzi nu se substituie învăţământului universitar. Formarea profesională, pentru a permite certificarea la nivel de tehnician, este cerută de piaţa muncii şi este deschisă tinerilor care nu au susţinut sau nu au promovat examenul de Bacalaureat sau adulţilor care doresc să avanseze profesional cu ajutorul unei pregătiri suplimentare”, a adăugat preşedintele.

„Ea nu conferă acces în învăţământul superior, fără promovarea examenului de Bacalaureat”

„Bacalaureatul rămâne obligatoriu pentru studiile universitare, adică pentru licenţă, masterat şi doctorat, indiferent de domeniul de studiu.

Iohannis, despre proiectul România Educată. „Prevede ţinte concrete”

„Proiectul prevede o serie de ţinte concrete, printre care scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii până la un nivel de cel mult 10%, reducerea ratei de analfabetism funcţional la orizontul anului 2030 sau creşterea competenţelor digitale de bază atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor”, a explicat Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la cel de-al şaselea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări (I3M), organizat în Bulgaria, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, evenimentul la nivel înalt de la Sofia marchează reluarea activităţilor în format fizic ale Summitului, inclusiv ale Forumului de Afaceri al I3M (aflat la a treia ediţie), după Summitul Virtual din 2020 de la Tallinn, organizat în condiţiile restrictive impuse de pandemia de COVID-19.

Citeşte şi: Legea privind alăptarea în spaţiile publice, promulgată de Klaus Iohannis. Amenzi uriaşe pentru cei care interzic mamelor acest lucru

Administraţia Prezidenţială arată că summitul din acest an reprezintă un nou pas în procesul de consolidare a I3M iniţiat prin deciziile de substanţă luate la Summitul găzduit la Bucureşti de preşedintele României, Klaus Iohannis, în septembrie 2018, care a marcat maturizarea politică a Iniţiativei şi dotarea sa cu instrumentele necesare pentru atingerea obiectivelor Iniţiativei. În cadrul reuniunii din Bulgaria, discuţiile vor viza evaluarea progreselor înregistrate, cu accent pe implementarea listei de proiecte strategice prioritare de interconectare agreate la Summitul de la Bucureşti, completată ulterior, precum şi în ceea ce priveşte funcţionarea Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, în care România, prin EximBank, şi Polonia, prin Banca de Dezvoltare (BGK), sunt state fondatoare. De asemenea, vor fi discutate şi vor fi luate decizii privind reperele dezvoltării viitoare ale Iniţiativei.

Citeşte şi: Preşedintele Iohannis participă, joi şi vineri, la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări de la Sofia