Iohannis a atacat la CCR modificările aduse modului de numire a conducerii ANCOM

Şeful statului a atacat, luni, la CCR, legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

Potrivit documentului transmis CCR, şeful statului apreciază că ”că lipsesc elementele de fapt şi de drept din care să reiasă, pe de o parte, existenţa situaţiei extraordinare şi, pe de altă parte, urgenţa reglementării, menţionându-se doar faptul că reglementarea se impune în considerarea necesităţii revizuirii modalităţii de desemnare a conducerii ANCOM, neadoptarea soluţiilor propuse putând determina disfuncţionalităţi în activitatea acestei instituţii”.

”Justificarea adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii a constat în faptul că era necesară revizuirea modalităţii de desemnare a conducerii Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) în scopul corelării cu statutul juridic al instituţiei, respectiv numirea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor, pe baza propunerii Guvernului, de către cele două Camere ale Parlamentului reunite în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Se preciza în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 că această revizuire a modalităţii de desemnare a conducerii ANCOM conferă garanţiile necesare de independenţă, coerenţă şi stabilitate pentru îndeplinirea obiectivelor acestei instituţii. De asemenea, în preambul, Guvernul a mai precizat şi faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin ordonanţa de urgenţă menţionată va genera efecte negative, concretizate în disfuncţionalităţi ale activităţii ANCOM”, se mai arată în document.

În plus, şeful statului apreciază că se încalcă principiul bicameralismului.

”Conform instanţei de contencios constituţional, două criterii sunt esenţiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură a afecta principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ”, se mai arată în document.

Iohannis atrage atenţia că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională are în vedere respectarea principiului bicameralismului ”chiar şi atunci când adoptarea legii în prima Cameră sesizată se face cu respectarea procedurii tacite, acesta fiind şi cazul legii deduse controlului de constituţionalitate”.

”Or, în cazul legii aflate la promulgare, conţinutul OUG nr. 33/2017, asumat prin adoptarea tacită de Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, viza exclusiv modificarea art. 11 alin. (1) din OUG nr. 22/2009 privind modul de desemnare a conducerii ANCOM şi stabilea cine putea nominaliza candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM. Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat o serie de amendamente care au detaliat procedura de desemnare a conducerii ANCOM, dar, în plus, a adoptat şi unele amendamente prin care au fost aduse modificări altor texte din OUG nr. 22/2009, care nu au fost avute în vedere nici de Guvern şi, pe cale de consecinţă, nici de Camera Deputaţilor”, se mai arată în document.

Iohannis precizează că modificările noi fac referire la salarizarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor ANCOM; asimilarea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM celei de ministru, respectiv secretar de stat, inclusiv cu drept de cabinet al demnitarului; introducerea posibilităţii demiterii preşedintelui şi vicepreşedinţilor, dar şi procedura prin care se face acest lucru.

”Având în vedere forma iniţială a OUG nr. 33/2017 şi faptul că, prin adoptare tacită, Camera Deputaţilor şi-a însuşit respectivul conţinut, modificările suplimentare pe care le-a adus Senatul, în calitate de Cameră decizională, conduc la concluzia că obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative au fost modificate substanţial, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator (aceea de a stabili o nouă procedură de numire în funcţie a conducerii ANCOM, nicidecum de a modifica elemente fundamentale care ţin de statutul autorităţii administrative autonome în raporturile cu Parlamentul, respectiv elemente fundamentale care ţin de statutul preşedintelui şi vicepreşedinţilor ANCOM)”, msi susţine şeful statului.

Acesta reaminteşte că, până la emiterea OUG nr. 33/2017, conducerea ANCOM era numită de către preşedintele României, la propunerea Guvernului, iar activitatea ANCOM era sub control parlamentar în acord cu prevederile dreptului european.

ANCOM este o autoritate administrativă autonomă în sensul art. 116-117 din Constituţie, dar a cărei reglementare trebuie să ţină seama de exigenţele dreptului Uniunii Europene şi de prioritatea de aplicare pe care acesta din urmă o are faţă de dreptul intern în scopul armonizării legislaţiilor naţionale.

”Regimul juridic al autorităţilor administrative autonome în dreptul românesc presupune independenţă, neutralitate şi imparţialitate în realizarea competenţelor specifice respectivei autorităţi, autonomie organizatorică, funcţională şi bugetară”, se mai arată în document.

Iohannis aminteşte de fatul că OUG nr. 22/2009 a pus în aplicare  exigenţele europene atât în privinţa procedurilor ce vizau modalitatea de numire/demitere a conducerii ANCOM, cât şi în ce priveşte independenţa sa organizatorică şi funcţională, respectând totodată dreptul de supraveghere al puterii legiuitoare.

”Astfel, numirea/demiterea conducerii era rezultatul colaborării loiale dintre cele două autorităţi publice prin care se manifestă puterea executivă în România (Guvernul şi Preşedintele României), supravegherea activităţii era asigurată prin control parlamentar, iar controlul legalităţii deciziilor luate de ANCOM era realizat exclusiv de instanţele judecătoreşti. Rezulta astfel o fructuoasă colaborare loială între toate cele trei autorităţi în stat în dreptul intern, în deplină conformitate şi cu dreptul Uniunii Europene”, se mai arată în document.

Şeful statuluii atrage atenţia că, prin OUG nr. 33/2017 ” în procedura de desemnare a conducerii ANCOM au rămas doar Guvernul şi Parlamentul, iar prin legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost eliminată orice participare a puterii executive la procedura de desemnare atât a preşedintelui, cât şi a înlocuitorilor acestuia, punând sub semnul întrebării posibilitatea conducerii acestei autorităţi administrative autonome de a mai funcţiona în parametrii de independenţă, neutralitate şi imparţialitate”.

Iohannis aprciază că, ”pe lângă faptul că modificările succesive asupra modalităţii de numire a conducerii ANCOM s-au produs într-un termen scurt, aceste intervenţii legislative generează nesiguranţă în funcţionarea ANCOM, cu efecte directe asupra independenţei, neutralităţii şi imparţialităţii sale”.

”În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea  art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii este neconstituţională în ansamblu”, susţine preşedintele.