Preşedintele Iohannis a mai declarat că apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român dar nu poate fi însă garantată siguranţa românilor în lipsa unei armate dotate modern şi a unui număr mai mare de recruţi.
Declaraţia preşedintelui vine în contextul în care este în discuție un proiect de lege privind stagiul militar voluntar, care urmează să ajungă în Parlament pentru dezbateri în regim de urgență. Șeful statului a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar.
”Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”, a subliniat Klaus Iohannis.
”Împreună cu Aliaţii din NATO, vom continua să oferim sprijin politic şi practic multidimensional Kievului. O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi F-16, la Centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în continuare în cadrul Uniunii Europene pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei pe toate palierele. De asemenea, România rămâne un susţinător ferm al legăturii transatlantice şi al colaborării intensificate dintre NATO şi Uniunea Europeană, în spiritul sinergiei eforturilor şi al complementarităţii reciproc benefice”, a mai spus preşedintele.
Şeful statului a ţinut să menţioneze că ”ţările din Flancul Estic al NATO sunt, în aceste vremuri, în prima linie aliată de descurajare şi apărare pentru menţinerea securităţii euroatlantice în faţa posturii agresive a Rusiei”. ”Este, de aceea, o aspiraţie legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc. România a primit recunoaşterea tuturor aliaţilor pentru performanţele şi profesionalismul militarilor noştri şi şi-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO. Acestea au şi fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO, având convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianţa va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”, a spus preşedintele.
”Cu prilejul aniversării de astăzi, îi felicit pe toţi cei care au făcut posibilă aderarea şi integrarea României în NATO. Împreună suntem mai puternici! Împreună suntem NATO! La mulţi ani, România! La mulţi ani, NATO!”, a spus în final preşedintele.