Klaus Iohannis şi-a început mandatul de la Cotroceni într-o manieră diferită faţă de cel al lui Traian Băsescu.
„Modul în care a hotărât să-şi înceapă mandatul Klaus Iohannis merge în direcţia reinstaurării normalităţii politice şi constituţionale, după mandatul lui Traian Băsescu. Abordarea lui Iohannis este una în litera legii, a Constituţiei”, a declarat Alexandru Radu pentru RomaniaTV.net.
Totuşi, în opinia anlistului, prima decizie a preşedintelui – decorarea lui Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, cu cea mai înaltă distincţie a statului român, Ordinul Naţional Steaua României – a fost un gest surprinzător, care l-a determinat să pună în oglindă această decorare cu ultimul gest al lui Ion Iliescu de la finalul mandatului – graţierea lui Miron Cozma.
Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Victor Ponta. IMAGINI de la întrevedere. Ce au discutat cei doi
Alexandru Radu crede că aceasta a fost o greşeală comisă de Klaus Iohannis.
„A fost nelalocul lui acest gest. Nu acesta era primul pas pe care trebuie să-l facă preşedintele. Altfel, politic, nu văd niciun pas greşit”, a comentat Alexandru Radu.
În ceea ce priveşte numirea unor consilieri prezidenţiali, precum Dan Mihalache, puternic contestat în spaţiul public, analistul politic crede că reacţiile negative faţă de astfel de decizii nu l-au afectat pe Iohannis şi nu i-au adus prejudicii de imagine.
„Klaus Iohannis va beneficia cel puţin un an de zile de un cec în alb. Nu cred că au influenţă în spaţiul public numirile consilierilor, sunt decizii strict ale preşedintelui. Se poate discuta despre unele numiri, într-adevăr, dar astfel de discuţii nu au efecte”, a explicat Alexandru Radu.
Tismăneanu cere „schimbarea urgentă” a consilierilor prezidenţiali Andrei Muraru şi Dan Mihalache
Referitor la declaraţiile şefului statului de la CSM, criticate de analişti, politicieni şi lideri de opinie, analistul nu crede nici el că propunerea privind cooptarea procurorului general în CSAT este „soluţia cea mai bună”.
„Dar a fost doar o încercare din partea preşedintelui, o propunere„, a argumentat Alexandru Radu.
În schimb, afirmaţiile legate de scurgerile de informaţii din dosare si apelul la CSM şi Inspecţia Judiciară să intervină când apar astfel de cazuri sunt mai delicate, deşi analistul politic crede că şi acestea fac parte din „normalizarea vieţii politice”:
„O anumită ordine trebuie pusă şi aici, e nevoie de nişte reguli. (…) Klaus Iohannis are marele avantaj al unei notorietăţi şi susţineri foarte puternice şi orice este posibil din această perspectivă”.
Analistul mai observă, că după circa trei săptămâni de mandat, Klaus Iohannis arată că este „foarte activ”.
„E limpede că actorul numărul 1 este preşedintele Iohannis, el este acum în centrul atenţiei. Premierul Victor Ponta a trecut într-un con de umbră, rolurile s-au schimbat. Klaus Iohannis mi se pare un preşedinte foarte activ şi hotărât”, a spus Alexandru Radu.
În acest context, analistul a invocat relaţia instituţională pe care şeful statului a vrut să o impună între cele două palate, explicând că, fără a semna un pact de coabitare, aşa cum a existat între Victor Ponta şi Train Băsescu, Iohannis a identificat „o formulă de tip francez, de coabitare” cu premierul în vederea unei „colaborări instituţionale fireşti”.
În ceea ce-l priveşte pe Traian Băsescu, analistul politic crede că acesta „nu mai are niciun viitor politic”.
„În România, odată ce ai predat puterea, nu mai eşti interesant pentru posibili parteneri. De îndată ce noul împărat, şef s-a instalat, instituţiile, Biserica, cum am văzut, au marcat aceste lucruri. (…) Traian Băsescu este părăsit în mod firesc, natural. În condiţiile actuale, cu Klaus Iohannis preşedinte, nu-şi poate juca rolul de lider al Opoziţiei. Rolul acesta şi l-a asumat Iohannis, el reprezintă zona aceasta. Nu văd un viitor în politică pentru Traian Băsescu. Este un pensionar politic„, a declarat Alexandru Radu pentru RomaniaTV.net.
Traian Băsescu s-a reîntors la profesia de marinar. Deocamdată, doar pe Facebook
Despre poziţiile contradictorii dintre PNL, care a anunţat moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta, şi Klaus Iohannis, care are o relaţie de colaborare cu premierul, analistul politic a explicat că „sunt doi actori diferiţi, cu acţiuni diferite”.
„Trebuie să ne schimbăm şi noi spectatorii, nu numai oamenii politici. Până acum, am asociat în mod direct preşedintele cu partidul din care provenea. Acum avem un argument din alegeri care ne arată să nu asociem cei doi actori politici. Klaus Iohannis a devenit preşedinte nu cu voturile PNL, ci ale celor care l-au votat văzându-l ca un cvasi-independent. Susţinerea electorală a lui Klaus Iohannis nu se suprapune cu PNL. Sunt doi actori diferiţi, cu acţiuni diferite.
Din acest motiv, poate ar trebui să ne schimbăm şi noi perspectiva: diferenţa dintre preşedinte şi partidul din care provine. Cei doi actori par a fi în contradicţie, dar agendele sunt diferite. Problema este în ce măsură PNL va reuşi să folosească ca pârghie preşedintele. Negocierile, discuţiile, întâlnirile cu Victor Ponta arată însă că Iohannis nu este pârghia pe care PNL să o folosească”, a precizat analistul politic pentru RomaniaTV.net.