Într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului solicită Curtii Constitutionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.
„Solicităm Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituție, republicată. (…) Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispozițiile Legii fundamentale. (…) În consecință, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluționarea cererilor de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat față de un senator și a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esență neconstituțională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanțelor de judecată/procurorului de a se pronunța asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reținerii în condițiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecății, și a fost încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și cel al obligativității unui comportament loial al autorităților publice față de Constituție”, se arată în comunicatul postatul pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.
Citeşte şi: DNA cere CSM să sesizeze Curtea Constituţională după votul Senatului în cazul Dan Şova
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, joi, că este cert că va ajunge în atenţia CCR situaţia senatorului Dan Şova, după ce Senatul nu a permis arestarea acestuia. Zegrean a arătat că CCR poate fi sesizată şi pentru lipsa unei hotărâri a Camerei Superioare. Precizările şefului CCR vin în contextul în care în Monitorul Oficial nu a fost publicată o hotărâre a Senatului privind votul în cazul Şova.
Solicitarea DNA de arestare a lui Dan Şova a fost respinsă pentru că nu a întrunit numărul de voturi necesar.
Cererea a înregistrat 79 de voturi „pentru”, 67 „împotrivă” şi 5 abţineri, pentru aprobare. Potrivit anunţului oficial făcut în plen în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu încuviinţează arestarea preventivă a lui Dan Şova. Numărul total al senatorilor este de 168, majoritatea fiind, astfel, de 85 de parlamentari.
Deocamdată, Şova a rămas cu imunitatea la arestare doar pe baza procesului verbal de constatare a rezultatului votului, în Monitorul Oficial nefiind publicată încă vreo hotărâre oficială a Senatului de respingere a cererii DNA.
CITEŞTE ŞI Senatul a votat: DARIUS VÂLCOV poate fi ARESTAT. DAN ŞOVA a scăpat de arestare
Votul este însă unul controversat, având în vedere că prevederile legale şi constituţionale sunt contradictorii.
„Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu a făcut astăzi, în cazul Şova, un grav abuz în serviciu, încălcînd Constituţia României şi decizii anterioare ale Curţii Constituţionale. Această slugă a lui Victor Viorel Ponta trebuie să ajungă urgent în faţa justiţiei„, a scris Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook.
Statutul deputaţilor şi senatorilor şi Regulamentul Senatului prevăd că solicitarea DNA de arestare poate fi aprobată doar cu votul majorităţii membrilor Camerei.
În schimb, Constituţia României stipulează la articolul 76, alin. 2, că „Adoptarea legilor şi hotărârilor Parlamentului – Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu VOTUL MAJORITĂŢII MEMBRILOR PREZENŢI din fiecare Cameră”. CCR a arătat, in decizia 989/2008, ca decizia se ia cu „jumătate plus unul din prezenţi votează arestarea preventivă”.