Klaus Iohannis cere reexaminarea legii prin care este modificat regimul incompatibilităţilor pentru aleşii locali

Preşedintele Klaus Iohannis precizează, în cererea de reexaminare, că nu se opune, din principiu, eliminării acestor incompatbilităţi, însă susţine că eliminarea trebuie să se facă prin reglementări clare, fără a genera practici neunitare.

”Este incontestabil dreptul legiuitorului de a adapta regimul juridic al incompatibilităţilor în funcţie de noile realităţi sociale şi de necesitatea protejării intereselor comunităţilor locale. Considerăm însă că intervenţiile legislative nu trebuie să afecteze substanţa acestui regim şi trebuie să fie realizate într-o modalitate clară, previzibilă, astfel încât, pe de o parte, alesul local să-şi poată conforma conduita, iar pe de altă parte să fie exclusă posibilitatea unei interpretări care să genereze o practică neunitară. Or, legea transmisă la promulgare nu răspunde acestor cerinţe”, se arată în cerere.

Concret, Iohannis susţine că legea care i-a fost trimisă pentru promulgare permite interpretarea ca alesul locale să poată fi membru al unei societăţi comerciale , fără vreo distincţie în ceea ce priveşte interesul colectivităţii locale. În plus, nu este indicată sfera teritorială de desfăşurare a activităţii economice a societăţilor comerciale de interes local.

”Sfera de reglementare a prevederilor articolului unic pct.1 şi 4, pe de o parte, şi a celor de la articolul unic pct. 3 şi 5, pe de altă parte, din legea transmisă la promulgare se suprapune parţial, însă cu caracter contradictoriu, ceea ce este de natură să genereze incertitudine juridică şi practică instituţională inconsecventă. Astfel, deşi se menţine incompatibilitatea alesului local cu funcţia de membru al consiliului de administraţie (articolului unic pct.1 şi 4), prin completarea de la pct. 3 şi 5 din lege se prevede că activitatea alesului local în calitate de membru al consiliului de administraţie al unei entităţi economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deţine participaţie sau al unei entităţi de învăţământ locale nu este retribuită”, este o altă neconcordanţă reclamată de către preşedinţie.

Alte articole

Marcel Ciolacu, despre posibila demisie a lui Klaus Iohannis: „Nu am vorbit cu dânsul, iar la vrăjitoare nu merg”

Klaus Iohannis, mesaj de solidaritate cu SUA după tragicul accident aviatic

De asemenea, reexaminarea este cerută şi pentru că în textul legii sunt folosite sintagme cu caracter general, imprecise din punct de vedere juridic precum ”entitate economică” sau ”entitate de învăţământ locală”.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 4 octombrie, legea PNL-ALDE-UDMR care prevede eliminarea incompatibilităţii funcţiei de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de CJ cu cea de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unor societăţi.

Potrivit proiectului, funcţia de primar şi viceprimar, primar al municipiului Bucureşti şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, manager, administrator, membru al Consiliului de administraţie sau cenzor, sau orice funcţie de conducere, ori de execuţie la societăţile comerciale, cu excepţia reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor, inclusiv băncile sau instituţiile de credit, societăţile de asigurare sau financiare, la regiile autonome de inters naţional, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţii publice.

Comisia de muncă din Senat a eliminat din textul legii incompatibilitatea funcţiilor de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de CJ cu cea de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unor societăţi.

Primarii urmează să deţină aceste funcţii, dar fără a fi remuneraţi, potrivit proiectului.

Potrivit raportului comisiei de administraţie, printre atribuţiile primarului, prevăzute la articolul 62 din Legea 215/2001, este şi aceea de reprezentare a unităţii administrativ teritoriale în relaţiile sale cu alte autorităţi, cu persoane fizice sau juridice române ori străine, ceea ce face ca participarea primarului în consiliile de administraţie ale regiilor de interes locale sau ale societăţilor comerciale de interes local să fie o obligaţie a acestora.

În plus, consiliile locale, respectiv consiliile judeţene, exercită drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome în condiţiile legii, ceea ce înseamnă că au ca atribuţie legală protejarea intereselor comunităţii pe care o reprezintă.