„Legea pentru modificarea art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune vizează, pe de o parte, modificarea dispoziţiilor referitoare la numărul de voturi necesar desemnării în Parlament a membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv Societăţii Române de Televiziune, iar pe de altă parte majorarea numărului de propuneri de care dispun grupurile parlamentare reunite din cele două Camere în cadrul consiliilor de administraţie ale celor două societăţi. Aceste intervenţii legislative ridică însă probleme atât sub aspectul corelării cu celelalte dispoziţii ale Legii nr. 41/1994, cât şi în ceea ce priveşte claritatea şi predictibilitatea normelor, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament”, afirmă Klaus Iohannis în cererea de reexaminare.
Astfel, şeful statului arată că, potrivit noilor dispoziţii, membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune, vor fi desemnaţi prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, semnalând inconsecvenţa termenilor utilizaţi.
„Art. 19 alin. (1) utilizează noţiunea de desemnare, în timp ce alin. (6) al aceluiaşi articol are în vedere votul în ansamblu. Considerăm că, în lipsa punerii de acord a celor două sintagme s-ar putea înţelege inclusiv că desemnarea şi supunerea la vot a candidaţilor sunt etape distincte în numirea Consiliului de administraţie”, se menţionează în cererea de reexaminare.
De asemenea, preşedintele Iohannis precizează că prevederile alin. (1) al art. 19 nu sunt corelate cu dispoziţiile alin. (6) al art. 19 din Legea nr. 41/1994, potrivit cărora listele de candidaţi se supun în întregime votului în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
„Noua majoritate prevăzută de legiuitor la numirea membrilor consiliilor de administraţie a celor două societăţi ar trebui avută în vedere şi în ceea ce priveşte demiterea acestora, în caz contrar Parlamentul va numi aceste consilii cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi, în timp ce pentru demiterea acestora va fi nevoie de majoritatea din totalul deputaţilor şi senatorilor”, subliniază şeful statului.
El semnalează că, potrivit art. 20 alin. (3) din acelaşi act normativ, comisiile permanente de specialitate reunite ale celor două Camere pot propune, cu votul majorităţii membrilor plenului Parlamentului, demiterea oricărui membru al consiliului de administraţie, a cărui activitate este necorespunzătoare. Şeful statului indică faptul că prevederile alin. (1) al art. 19 ar trebui corelate şi cu cele ale alin. (7) al art. 19 în ceea ce priveşte respectarea procedurilor de audiere şi de vot prevăzute pentru numirea preşedintelui Consiliului de Administraţie.
Preşedintele Iohannis precizează şi că, potrivit legii transmise la promulgare, grupurile parlamentare reunite din cele două Camere vor dispune de 10 locuri în consiliile de administraţie ale celor două societăţi, faţă de 8, cât prevede legea în prezent.
„Referitor la această normă, un prim aspect pe care îl învederăm este că aceasta nu este corelată cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 41/1994, potrivit cărora consiliul de administraţie se organizează pentru fiecare societate şi este compus din 13 persoane, dintre care una îndeplineşte funcţia de preşedinte; în mod evident, modificarea numărului membrilor consiliului de administraţie al celor două societăţi de la 13 la 15 ar fi trebuit să antreneze şi modificarea expresă a dispoziţiei ce prevede numărul membrilor acestor consilii de administraţie”, arată Iohannis.
Şeful statului semnalează, sub aspectul coerenţei dispoziţiilor Legii nr. 41/1994, că potrivit art. 19 alin. (5) din actul normativ menţionat, în urma audierii, comisiile permanente de specialitate vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta în şedinţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, însoţit de câte o listă de candidaţi propuşi pentru posturile de titulari şi de câte o listă de candidaţi propuşi pentru posturile de supleanţi, dar nu mai puţin de 9 pentru fiecare societate în parte, iar în situaţia în care nu s-au făcut propunerile în termenul prevăzut, consiliul de administraţie funcţionează valabil în componenţa a cel puţin 9 membri validaţi.
„Având în vedere că numărul membrilor creşte de la 13 la 15, pentru buna funcţionarea a consiliilor de administraţie considerăm că nu este lipsită de utilitate şi analizarea aspectelor referitoare la numărul minim de membri ce ar trebui validaţi”, conchide Iohannis.
Legea a fost adoptată pe 3 aprilie de Senat, în calitate de for decizional.