Klaus Iohannis, convorbire cu preşedintele Franţei după trimiterea de trupe în România

Klaus Iohannis anunţă, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat la telefon cu preşedintele Emmanuel Macron.
”I-am mulţumit pentru dislocarea militarilor sosiţi în România. Întărirea flancului estic al NATO este susţinută de Franţa, partenerul nostru strategic. Împreună suntem mai puternici”, a transmis Iohannis.

Anterior, Ministerul Apărării a anunţat sosirea în România a militarilor din cadrul Forţei de Răspuns a NATO.
”Încă 135 de militari francezi şi mijloace tehnice, din cadrul Batalionului 27 Vânători de munte din Annecy, conduşi de colonelul Vincent Minguet, au sosit marţi, 1 martie, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, alăturându-se celor deja sosiţi în ultimele zile în România. Batalionul francez reprezintă primul element terestru al Forţei de Răspuns a NATO dislocat în România ca urmare a deciziei Consiliului Nord – Atlantic din 25 februarie 2022”, a transmis Ministerul Apărării.

Noi bombardamente la Kiev după ce Rusia a ameninţat cu noi atacuri şi a cerut civililor să părăsească oraşul. Turnul de televiziune din Kiev, vizat de un atac cu rachete

Instituţia precizează că NATO a activat planurile de apărare în vederea consolidării comenzii şi controlului forţelor aliate şi pentru a facilita reacţia rapidă a capabilităţilor militare de-a lungul graniţelor aliaţilor, iar elementul precursor al Batalionului 27 Vânători de munte din Annecy a sosit în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu în cursul zilei de luni, 28 februarie.

Alte articole

Război în Ucraina. Zelenski: „Unitățile noastre continuă operațiunile defensive active în Kursk și Belgorod”. Trump dă ultimatum

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Preşedintele Klaus Iohannis şi comisarul european pentru Afaceri Interne Ylva Johansson au avut, luni, o întâlnire la Bucureşti, pentru a discuta despre situaţia de la graniţa cu Ucraina. „Suntem recunoscători pentru sprijinul Comisiei Europene, inclusiv în privinţa aderării la Schengen”, a afirmat Iohannis, după întrevedere. „L-am asigurat de sprijinul deplin al Uniunii Europene”, a declarat, la rândul său, Ylva Johansson. Comisarul european a menţionat că statele membre UE trebuie să fie pregătite în continuare pentru primirea unui număr şi mai mare de refugiaţi din Ucraina, subliniind importanţa coordonării şi a solidarităţii statelor membre.

Vindecătoarea Djuna a prezis sfârșitul lui Vladimir Putin în fruntea Rusiei: Se va instala o conducere strălucită, țara va înflori!
UPDATE – „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a primit-o luni, 28 februarie 2022, la Palatul Cotroceni, pe comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson. Discuţiile s-au concentrat pe situaţia de securitate din Ucraina, precum şi pe solidaritatea şi coordonarea în gestionarea fluxurilor de refugiaţi din Ucraina, obligaţi să îşi părăsească ţara supusă unei agresiuni fără precedent din partea Rusiei”, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele României a exprimat apreciere faţă de implicarea activă a Comisiei Europene în gestionarea crizei curente din Ucraina, atât pe componenta de sancţiuni, cât şi pe cea de sprijin direct către Ucraina şi populaţia sa. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a salutat sprijinul şi deschiderea Comisiei Europene şi ale comisarului european pentru Afaceri Interne Ylva Johansson de a lucra cu România şi alte state din regiune pentru gestionarea fluxurilor de refugiaţi.

„Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat eforturile de sprijin ale României pentru Ucraina, care se concentrează pe mai multe paliere: politic, de securitate şi umanitar, subliniind faptul că ţara noastră sprijină statul ucrainean, atât în cadrul Uniunii Europene, prin deciziile consistente şi cuprinzătoare luate la nivel european, cât şi la nivel bilateral, prin oferirea de sprijin umanitar, dar şi militar. Preşedintele României a prezentat situaţia refugiaţilor ucraineni din ţara noastră şi măsurile luate până acum de autorităţi, alături de efortul colectiv, împreună cu populaţia şi societatea civilă, de a ajuta refugiaţii din Ucraina. Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, de asemenea, modalităţile concrete de asistenţă europeană pentru gestionarea situaţiei, respectiv utilizarea instrumentelor europene precum Fondul pentru azil, migraţie şi integrare sau Fondul pentru gestionarea frontierelor şi viză”, a arătat sursa citată.

Totodată, preşedintele României a pledat pentru acordarea de sprijin european consistent pentru Republica Moldova, stat care se confruntă, de asemenea, cu un flux important de refugiaţi din Ucraina.

„Preşedintele Klaus Iohannis a adresat mulţumiri Comisiei Europene şi comisarului european  pentru sprijinul acordat în demersul României de aderare la Spaţiul Schengen, evidenţiind că România acţionează deja de facto ca o ţară membră a Schengen”, a menţionat Administraţia Prezidenţială.

Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a exprimat apreciere faţă de solidaritatea puternică manifestată de România în oferirea de sprijin refugiaţilor din Ucraina şi pentru pregătirea măsurilor naţionale de primire a refugiaţilor şi protecţia acestora.

„În context, comisarul european a menţionat că statele membre UE trebuie să fie pregătite în continuare pentru primirea unui număr şi mai mare de refugiaţi din Ucraina, subliniind importanţa coordonării şi a solidarităţii statelor membre. Oficialul european a exprimat sprijinul pentru utilizarea de către România a instrumentelor şi fondurilor europene şi, totodată, deschidere şi pentru sprijinirea Republicii Moldova în gestionarea situaţiei actuale”, a mai arătat Administraţia Prezidenţială.

Comisarul european pentru Afaceri Interne a reiterat susţinerea Comisiei Europene pentru aderarea României la spaţiul Schengen.