Klaus Iohannis, decizii importante pentru toţi românii la Consiliul European. Bilanţul făcut de Cotroceni vineri seară

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat, la reuniunea Consiliului European, că există un grad ridicat de incertitudine privind evoluţia agresiunii ruse împotriva Ucrainei, evidenţiind urgenţa încetării focului şi importanţa protejării populaţiei civile, şi a insistat pentru un pachet cuprinzător de asistenţă pentru Republica Moldova, menţionând ajutorul pe care România îl oferă refugiaţilor, a transmis Administraţia Prezidenţială. Pe de altă parte, Iohannis a arătat necesitatea reducerii dependenţelor energetice faţă de Rusia, a diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, subliniind relevanţa valorificării rezervelor de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Klaus Iohannis: „Flancul estic trebuie consolidat. Vom renunţa gradual la dependenţa de energia rusească. Stăm bine cu agricultura”

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European, reuniune desfăşurată, joi şi vineri, la Bruxelles, au vizat agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, aspecte legate de securitatea şi apărarea europeană în contextul aprobării Busolei Strategice, securitatea energetică, aspecte economice privind reducerea dependenţelor strategice şi consolidarea Pieţei Unice, pandemia de COVID-19 şi agenda de relaţii externe a Uniunii, respectiv pregătirea Summitului UE-China din 1 aprilie şi situaţia politică din Bosnia şi Herţegovina.

La reuniunea Consiliului European a participat şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, prezenţa sa reconfirmând, în actualul context de securitate, importanţa unităţii şi coordonării dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

Alte articole

ONU avertizează: Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina ar putea duce la noi „deplasări masive de populaţie”

Dezvăluire halucinantă în presa britanică! Putin ar fi vrut, în 2022, să lanseze o bombă nucleară în Ucraina sau să testeze una deasupra Mării Negre

„În ceea ce priveşte agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, discuţiile liderilor au vizat în special evoluţiile recente din teren, situaţia umanitară din Ucraina, modalităţile de sprijin pentru refugiaţii din Ucraina şi pentru ţările vecine, precum şi măsurile restrictive la adresa Rusiei şi Belarusului. La aceste discuţii a participat, prin videoconferinţă, şi preşedintele Ucrainei, Volodâmâr Zelenski. Liderii europeni au atras atenţia că Rusia încalcă grav dreptul internaţional şi au făcut referire la crimele de război comise împotriva civililor din Ucraina, solicitând încetarea imediată a agresiunii militare de pe teritoriul Ucrainei şi respectarea pe deplin a integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei acesteia în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”, arată sursa citată.

Klaus Iohannis, înainte de Summitul NATO: „Cu un camion şi un tanc nu se mai poate câştiga mare lucru în ziua de astăzi. Este nevoie de armament modern”

Totodată, şefii de stat şi de guvern au solicitat Rusiei să garanteze trecerea în siguranţă a civililor prinşi în zonele de război către destinaţiile alese de aceştia şi să permită accesul umanitar neîntrerupt, inclusiv prin crearea de coridoare umanitare.

În ceea ce priveşte sancţiunile adoptate la nivel european, care au deja un impact important asupra Rusiei şi Belarusului, liderii europeni au accentuat faptul că rămân pregătiţi să adopte rapid, în continuare, măsuri suplimentare robuste în coordonare cu partenerii internaţionali. Totodată, au solicitat tuturor statelor să se alinieze la aceste sancţiuni şi să stopeze orice încercare de eludare a lor sau de ajutor către Rusia.

Liderii europeni au dat asigurări că Uniunea Europeană va continua să acorde ajutor Ucrainei în mod coordonat, pe plan politic, financiar, material şi umanitar.

„Consiliul European a recunoscut provocarea semnificativă pe care o reprezintă criza din Ucraina pentru ţările care găzduiesc refugiaţi, în special pentru statele aflate la graniţa cu Ucraina, fiind încurajată continuarea eforturilor în spiritul unităţii şi solidarităţii. Liderii europeni au solicitat statelor membre să elaboreze, cu sprijinul Comisiei Europene, planuri de contingenţă care să adreseze şi nevoile pe termen mediu şi lung. Comisia Europeană va propune măsuri pentru a mobiliza finanţări suplimentare în sprijinul ţărilor care găzduiesc refugiaţi din Ucraina”, scrie în comunicatul transmis, vineri seară, de Administraţia Prezidenţială.

Totodată, s-a decis înfiinţarea unui Fond de solidaritate pentru Ucraina în vederea reconstrucţiei unei Ucraine democratice, îndată ce atacul militar al Rusiei va înceta.

De asemenea, şefii de stat şi de guvern au reafirmat angajamentul de a sprijini Republica Moldova şi cetăţenii săi.

În cadrul intervenţiei sale, preşedintele României a apreciat prezenţa preşedintelui Joe Biden, ca o dovadă concretă a importanţei strategice a parteneriatului UE-SUA, precum şi a unităţii şi a coordonării strânse, subliniind că această coordonare trebuie să continue şi să fie consolidată, nu numai în ceea ce priveşte reacţia faţă de Rusia, ci şi pe alte subiecte de interes comun, pentru a proteja comunitatea de valori din care facem parte.

„Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că există un grad ridicat de incertitudine în acest moment cu privire la evoluţia agresiunii ruse împotriva Ucrainei, evidenţiind urgenţa încetării focului şi importanţa protejării populaţiei civile. Preşedintele României a subliniat că este nevoie urgentă ca Rusia să garanteze trecerea în siguranţă a civililor, să elibereze toţi ostaticii şi să permită accesul umanitar pentru Ucraina. Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a prezentat eforturile ţării noastre pentru acordarea de sprijin umanitar direct către Ucraina, precizând că prin centrul logistic de la Suceava au fost deja distribuite 15 convoaie umanitare cu 58 de camioane din partea mai multor state membre”, se mai arată în document.

Conform sursei citate, preşedintele României a evidenţiat impactul major al agresiunii Rusiei asupra regiunii şi, în acest context, a adus în discuţie şi situaţia din Republica Moldova. Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat eforturile continue ale României de susţinere pentru Republica Moldova, în special pentru a reduce presiunea cu care se confruntă această ţară, respectiv organizarea culoarelor verzi pentru transferul cetăţenilor ucraineni şi acordarea de asistenţă umanitară consistentă pentru a ajuta autorităţile de la Chişinău să facă faţă valului de refugiaţi.

Klaus Iohannis a insistat asupra necesităţii unui pachet cuprinzător de asistenţă pentru Republica Moldova, care să conţină de la sprijin umanitar, financiar, de gestionare a frontierelor, până la sprijin în domeniul energiei.

„Referitor la presiunile asupra Rusiei şi Belarusului, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că sancţiunile adoptate până acum s-au dovedit eficiente şi că este nevoie de continuarea adoptării de noi măsuri restrictive. De asemenea, preşedintele României a apreciat ca fiind necesară menţinerea coordonării cu partenerii internaţionali şi găsirea de modalităţi eficiente pentru a contracara propaganda de război şi dezinformarea, inclusiv în societatea rusă”, a menţionat Administraţia Prezidenţială.

Imagini istorice! Iohannis, Biden, Stoltenberg și Geoană, surprinși înaintea întâlnirii care va schimba soarta omenirii

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, de asemenea, eforturile semnificative pentru a ajuta refugiaţii care vin în România şi pentru a le susţine nevoile imediate, enunţând măsurile adoptate de autorităţile române în acest sens.

Un alt subiect de pe agendă l-a reprezentat aprobarea Busolei Strategice pentru următoarea decadă, document care va contribui la consolidarea securităţii şi apărării Uniunii Europene şi care va defini orientările politice şi obiectivele specifice în ceea ce priveşte managementul crizelor, rezilienţa, dezvoltarea capabilităţilor şi a parteneriatelor.

„Liderii europeni au agreat necesitatea îmbunătăţirii capacităţii Uniunii de a acţiona mai rapid şi decisiv în faţa crizelor, în paralel cu consolidarea capacităţii Uniunii de a anticipa şi atenua ameninţările, subliniind necesitatea de a stimula investiţiile şi inovaţiile în acest sens. Consiliul European a invitat Comisia Europeană să analizeze necesarul de investiţii din domeniul apărării şi orice iniţiativă suplimentară necesară pentru consolidarea bazei industriale şi tehnologice europene de apărare, până la jumătatea lunii mai. Liderii s-au referit, totodată, la valorificarea întregului potenţial al instrumentelor de finanţare şi al iniţiativelor în domeniul apărării disponibile, în special al Fondului European de Apărare şi Cooperarea Structurată Permanentă, Planul de Dezvoltare a Capabilităţilor şi Procesul anual de analiză coordonată a apărării, în vederea consolidării capacităţilor de apărare ale UE. Liderii europeni au încurajat, de asemenea, investiţiile private în industria de apărare, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiţii”, a adăugat sursa citată.

Totodată, şefii de stat şi de guvern au reiterat importanţa aprofundării cooperării cu partenerii, care rămâne una dintre direcţiile de urmat pe palierul de securitate.

Preşedintele Klaus Iohannis a evocat relevanţa strategică a parteneriatului UE-SUA şi a cooperării UE-NATO, aspecte accentuate inclusiv prin prezenţa preşedintelui SUA la Consiliul European. În ceea ce priveşte securitatea şi apărarea zonei euro-atlantice, preşedintele României a subliniat importanţa dezvoltării capabilităţilor interoperabile şi a evitării duplicărilor cu NATO.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, de asemenea, necesitatea promovării apărării şi securităţii europene prin abordarea cu prioritate a provocărilor din Vecinătatea Estică a Uniunii Europene, susţinând valorificarea întregului potenţial al instrumentelor europene pentru consolidarea rezilienţei Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei, ţinând cont de faptul că ameninţarea serioasă a Rusiei pentru securitatea euro-atlantică va rămâne o realitate pentru următorii ani.

În domeniul energiei, Consiliul European a reiterat decizia de a elimina cât mai curând posibil dependenţa UE de importurile de gaz, petrol şi cărbune din Rusia şi a subliniat importanţa planului pe care Comisia Europeană îl va propune, până la sfârşitul lunii mai 2022, în sprijinul îndeplinirii acestui obiectiv, care va trebui să ţină seama de circumstanţele naţionale ale statelor membre şi dreptul acestora de a-şi stabili mixul energetic.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, liderii europeni au discutat modalităţile prin care pot fi sprijiniţi, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili şi întreprinderile europene, în contextul menţinerii unor preţuri ridicate la energie, situaţie agravată şi de conflictul din Ucraina.

„Şefii de stat şi de guvern au solicitat Comisiei Europene şi Consiliului să se consulte cu actorii din sectorul energetic pentru a evalua în ce măsură propunerile de opţiuni prezentate de Comisie, inclusiv cea vizând plafonarea preţului, ar putea contribui la reducerea preţului gazelor naturale şi la limitarea efectului de contagiune al acestuia asupra pieţelor de energie electrică. Comisia Europeană a exprimat disponibilitatea de a evalua, în regim de urgenţă, compatibilitatea măsurilor temporare luate de statele membre pe piaţa de energie electrică, inclusiv acelea care vizează atenuarea impactului preţului combustibililor asupra producţiei de energie electrică, cu cadrul legislativ european. Consiliul European a abordat şi chestiunea refacerii stocurilor de gaze la nivel european, în perspectiva sezonului rece viitor, prin măsuri coordonate de asigurare a unor niveluri adecvate de stocare a gazelor, prin achiziţii comune voluntare, prin mecanisme de solidaritate şi prin îmbunătăţirea interconexiunilor la nivelul UE. Achiziţiile comune vor fi deschise şi pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia şi pentru ţările din Balcanii de Vest”, a mai arătat sursa citată.

Liderii europeni au discutat şi despre monitorizarea şi optimizarea funcţionării pieţei de electricitate şi a pieţei carbonului, invitând Comisia Europeană să promoveze iniţiativele necesare până la sfârşitul lunii mai 2022.

Consiliul European a agreat continuarea coordonării cu partenerii internaţionali în vederea asigurării unei aprovizionări adecvate şi atenuării creşterii preţurilor la energie.

„Preşedintele României a evidenţiat necesitatea reducerii dependenţelor energetice faţă de Rusia, a diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, precum şi a finalizării interconectărilor energetice la nivelul statelor membre UE. În acest sens, a subliniat relevanţa valorificării rezervelor de gaze naturale din Uniunea Europeană, a importurilor de gaz natural lichefiat şi de hidrogen, precum şi importanţa utilizării pe deplin a energiei provenite din surse regenerabile şi a celei nucleare. În ceea ce priveşte dezvoltarea interconectărilor reţelelor europene de gaz şi electricitate, preşedintele Klaus Iohannis a evocat sprijinul pentru parteneriatul strategic dintre UE şi Azerbaidjan, operaţionalizarea rapidă a Coridorului sudic de gaze şi includerea în acest coridor a proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria)”, a adăugat sursa citată.

Preşedintele României a menţionat că stocarea gazelor naturale va juca un rol crucial în asigurarea securităţii extinse a aprovizionării cu energie şi în reducerea dependenţelor energetice pentru iarna următoare şi s-a pronunţat pentru finanţarea cu prioritate a proiectelor în acest domeniu. De asemenea, Iohannis a salutat propunerile cuprinzătoare ale Comisiei Europene pe această temă.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cu privire la subiectul preţurilor ridicate la energie, preşedintele României a evocat din nou situaţia actuală, pledând pentru identificarea de soluţii europene care să atenueze efectele negative ale preţurilor ridicate la energie asupra consumatorilor europeni şi asupra competitivităţii companiilor europene. Klaus Iohannis a arătat în intervenţia sa că soluţiile trebuie identificate şi aplicate încă de pe acum.

Cu privire la funcţionarea pieţei, preşedintele României a susţinut, de asemenea, că soluţiile europene de optimizare ar trebui să vizeze decuplarea preţurilor energiei electrice de preţul gazului, pentru a evita efectul de contagiune şi a invitat Comisia Europeană să prezinte propuneri în acest sens.

În plan economic, Consiliul European a convenit punerea în aplicare a Declaraţiei de la Versailles, îndeosebi în ceea ce priveşte reducerea dependenţelor strategice ale Uniunii şi consolidarea Pieţei Unice, inclusiv pe timp de criză (prin implementarea strategiei industriale, finalizarea Pieţei Unice în domeniul serviciilor şi cel digital, prevenirea blocajelor, înlăturarea barierelor existente şi a poverii administrative, securizarea şi diversificarea lanţurilor de aprovizionare).

Conform sursei citate, Consiliul European a subliniat prioritatea care trebuie acordată, în coordonare cu partenerii internaţionali, securităţii alimentare globale şi accesibilităţii alimentelor, în special prin sprijinirea securităţii alimentare şi a agriculturii în Ucraina şi în ţările terţe cele mai vulnerabile şi expuse din punct de vedere al deficitului de alimente. Este încurajată producţia locală pentru reducerea riscului de insecuritate alimentară şi menţinerea integrităţii lanţurilor de aprovizionare cu alimente.

În domeniul relaţiilor externe, liderii Uniunii Europene au abordat relaţiile UE – China, în noul context global marcat de agresiunea militară a Rusiei, dar şi în pregătirea viitorului summit UE-China de la 1 aprilie. Totodată, a avut loc şi un schimb de opinii cu privire la criza politică prelungită din Bosnia şi Herţegovina.

Liderii europeni l-au reales, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, pe Charles Michel pentru un nou mandat de preşedinte al Consiliului European.