Klaus Iohannis, demontat în presa internațională: „A demonstrat un dispreț rece față de suferința cetățenilor” / „A condus ca un boier, bucurându-se de privilegiile funcției”

Klaus Iohannis își încheie astăzi, 12 februarie, mandatul său de 10 ani de președinte al României. Presa internațională a ținut să marcheze acest moment, însă mulți comentatori l-au criticat aspru pe cel ce a petrecut ultimul deceniu pe scaunul de la Cotroceni.

Presa germană trage concluziile celor 10 ani de mandat ai lui Klaus Iohannis

Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, citat de Deutsche Welle, arată că demisia lui Klaus Iohannis este un gest necesar, mai ales după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. De asemenea, îl acuză că „s-a integrat rapid în sistemul feudal extrem de corupt al PSD”.

Neue Zürcher Zeitung, alt cotidian de referință din Germania, susține că „șeful statului s-a distanțat de public, așa cum a făcut-o pe parcursul întregului său mandat”.

Citește și : Cum poate statul român să recupereze banii din chirii de la familia Iohannis. Tanczos Barna: Este o procedură extrem de complicată pentru că situaţia proprietăţii este una destul de complicată

Alte articole

Marcel Ciolacu, întrebat ce se întâmplă cu imobilul destinat lui Iohannis: E bine, se dă cu var. Trebuie să prezinte un anumit confort elementar şi o anumită zonă de securitate

Ilie Bolojan dezvăluie surprizele pe care le-a trăit la Cotroceni: Ce l-a șocat la „colegi” și cum reacționau aceștia când îl vedeau

Tagesschau, site-ul televiziunii publice germane ARD, susține că demisia lui Iohannis reprezintă „finalul amar al unei Președinții de zece ani”, iar jurnalista Silke Hahne notează că popularitatea președintelui a scăzut dramatic din cauza lipsei reformelor promise în justiție, educație și serviciile secrete.

Analiza dură a istoricului britanic Tom Gallagher

Tom Gallagher, istoric britanic expert în Europa de Est, arată că Iohannis a fost inițial perceput ca un lider care a promis modernizarea României, dar care a ajuns să o adâncească în stagnare și să tolereze ascensiunea corupției.

„A condus ca un boier, bucurându-se de privilegiile funcției, dar fără să ofere nimic în schimb celor care l-au votat”, scrie istoricul.

Gallagher mai remarcă faptul că PNL a ajuns să fie un accesoriu al președintelui Klaus Iohannis, care l-a folosit pentru a se reapropia de PSD.

Citește și : Klaus Iohannis îşi încheie miercuri mandatul de preşedinte printr-o ceremonie la Palatul Cotroceni fastuoasă. Ce lasă moştenire în 10 ani de mandat

„PNL, partidul care l-a susținut, s-a resemnat să fie un accesoriu la un acord cinic între președinte și fostul său inamic principal.”, mai arată istoricul.

În loc să fie un mediator echilibrat între forțele politice, a preferat să păstreze distanța și să lase România pradă jocurilor de culise.

„Iohannis a renunțat la rolul său de lider și s-a mulțumit să domnească din umbră, lăsând instituțiile să se degradeze”, explică Gallagher.

Expertul arată că Iohannis a sfidat orice idee de reformă

Gallagher critică dur faptul că Iohannis nu a folosit puterea funcției sale pentru a sprijini reformele din justiție. Dimpotrivă, el a asistat pasiv la slăbirea statului de drept, arată Libertatea.

„În loc să întărească justiția, Iohannis a permis ca procurorii și judecătorii să fie controlați de politicieni cu interese obscure”, transmite acesta.

Gallagher mai arată că moștenirea lui Iohannis este una a oportunităților pierdute. În timp ce România avea acces la fonduri europene semnificative pentru redresare post-COVID, guvernarea a fost marcată de incompetență și interese de grup.

„În loc să investească în modernizarea României, banii au ajuns în buzunarele unei elite politice lacome, care și-a consolidat puterea”, a precizat Gallagher.

În plan social, România a rămas într-o criză marcată de incapacitatea sistemului de sănătate. Istoricul reamintește de arderea spitalelor din pandemie, eșecul reformei educației și corupția galopantă.

„Iohannis a demonstrat un dispreț rece față de suferința cetățenilor, fără să ofere soluții concrete pentru problemele grave ale țării”, este de părere istoricul.