Preşedintele interimar al PNL, Klaus Iohannis, a fost întrebat ce crede despre explorarea şi exploatare agazelor de şist. „Explorarea, da. Exploatarea, părerea mea, putem să o lăsăm mai încet. Trebuie să ştii ce ai. Exploatarea este încă discutabilă. Urmările nu sunt suficient de bine studiate. Cred că nu întotdeauna trebuie folosit tot ce se poate, tehnologic“, crede actualul preşedinte interimar al PNL. Acesta este de acord că trebuie lăsat ceva şi generaţiilor care vin din urmă, dar nu cu orice preţ. „Lumea nu se termină nici mâine, trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm tehnologii mai bune, dar trebuie să le lăsăm ceva şi celor care vin după noi. Dacă ne apucăm să exploatăm sălbatic, există riscul că se epuizează resursele. În anumite domenii, trebuie să avem şi răbdare, să vedem cum evoluează piaţa, cum evoluează tehnologia“, a conchis Klaus Iohannis, la Adevărul Live.
Declaraţia vine în contextul în care Iohannis, în cadrul aceluiaşi interviu, s-a arătat deschis pentru o apropiere între România şi Rusia, declaraţie cel puţin ciudată în contextul în care ne aflăm într-un plin conflict regional, dar şi într-un moment în care la Bucureşti se pregăteşte să vină şeful Pentagon, Chuck Hagel.
Mai mult, contextul reaprinderii discuţiei despre gazele de şist este unul cu atât mai sensibil cu cât toată capacitatea de import de gaze a României pe gazoductul Szeged – Arad a fost acontată de Gazprom, ceea ce înseamnă că, timp de un an, nu există alte soluţii de a aduce alte gaze din import în ţară decât cele din Rusia (Sursa: economica.net).
Declaraţia lui Iohannis nu pare tocmai întâmplătoare, ci mai mult una de campanie electorală, menită să atragă de partea sa contestatarii exploatării gazelor de şist, în condiţiile în care Victor Ponta declara, în urmă cu o zi, că România trebuie să-şi asigure independenţa energetică. „Guvernul va lua toate deciziile necesare pentru ca România să fie independentă energetic. Când vorbesc despre independenţa noastră naţională, includ, de asemenea, şi importantul nostru vecin care este Republica Moldova, care acum este aproape dependentă de importurile energetice din Rusia. Scopul nostru este să asigurăm necesarul de energie pentru consumul intern al ambelor ţări”, a spus Ponta la o conferinţă pe tema securităţii în regiunea Mării Negre, citat de Mediafax.
Ponta a arătat că, în prezent, în Marea Neagră, cele mai importante companii americane şi europene fac cercetări legate de noi resurse, iar primele rezultate sunt foarte încurajatoare, Guvernul fiind gata să susţină, prin legislaţie internă şi prin stabilitatea redevenţelor, proiectele dezvoltate de aceste mari companii, precum Exxon, OMV- Petrom, Repsol.
De altfel, într-o postare pe Facebook, Ponta a citat o analiză recentă STRATFOR, în care sunt subliniate avantajele pe care sprijinul Statelor Unite şi o alianţă mai strânsă între România şi Polonia le-ar aduce stabilităţii şi prosperităţii din regiune.
“Criza din Ucraina si tacticile agresive ale Rusiei din acest caz au deschis usa pentru o mai mare cooperare intre tarile de la Marea Baltica la Marea Neagra, in special pe probleme de aparare si de energie.
In cazul in care Polonia si Romania, cele mai mari tari din regiune, decid sa creeze o structura de alianta mai puternica, alte tari mai mici din regiune s-ar putea alatura.
Investitii straine substantiale in domeniile energiei si apararii ar fi necesare pentru ca orice alianta sa functioneze. Ca urmare, Statele Unite vor trebui sa joace un rol important in dezvoltarea unei aliante de coeziune in regiune, ” se arată în analiza STRATFOR citată de premier.