Klaus Iohannis, despre posibilitatea de a deveni următorul secretar general NATO. „Aș analiza foarte serios propunerea”

Întrebat dacă ar renunța la mandatul de preşedinte în cazul în care i s-ar propune să conducă NATO, Klaus Iohannis a dat de înţeles că n-ar exclude o astfel de scenariu.

„Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș analiza-o foarte serios și aș face o declarație publică”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Cotroceni.

Citeşte şi: Klaus Iohannis: Toate obiectivele României la Summitul NATO au fost realizate. Avem o reconfirmare a importanței strategice a Mării Negre

Alte articole

Klaus Iohannis, primul mesaj după ce noul Guvern al României a depus jurământul: „Intrați într-o perioadă dificilă”

Marcel Ciolacu, desemnat premier al României de Klaus Iohannis: Mandatul încredinţat astăzi mă onorează şi mă obligă. Trăim vremuri complicate

De asemenea, Iohannis a subliniat că România este un actor foarte implicat în politica europeană şi în politica de securitate. Şeful statului a vorbit de recentele decizii de la Consiliul European şi de la Summitul NATO.

„Aceste întâlniri au făcut România mai sigură, mai vizibilă şi au dovedit un lucru care a fost discutat de multe ori şi acum cred că răspunsul este pe măsură – că România este un actor foarte implicat în politica europeană şi în politica de securitate. Românii sunt mai bine apăraţi, România este mai bine protejată”, a afirmat Iohannis.

În iulie 2021, publicaţia Politico a scris că aliaţii NATO plănuiesc cu mare grijă şi gândesc fiecare pas pentru a găsi un succesor pentru secretarul general Jens Stoltenberg. Un potenţial candidat ar putea fi chiar preşedintele Klaus Iohannis, dar alegerea unui reprezentant al României la şefia NATO ar putea fi considerată puţin cam provocatoare în privinţa Rusiei.

Noua misiune NATO este să-şi găsească un nou şef. Actualul secretar general NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, fost premier, şi-a început mandatul în octombrie 2014. Aliaţii i-au extins mandatul în primăvara lui 2019 până în septembrie 2022, pentru a câştiga timp în procesul de căutare a unui succesor. Discuţiile oficiale abia au început în cadrul NATO, iar succesorul lui Stoltenberg ar urma să fie anunţat la summitul liderilor Alianţei de la Madrid. Speculaţiile în privinţa succesorului potrivit sunt numeroase.

La 72 de ani de la înfiinţarea NATO, mulţi oficiali, diplomaţi şi experţi în domeniul militar sunt de părere că a venit vremea pentru o femeie la conducerea celei mai puternice alianţe de apărare din lume. În plus, este luată în considerare o personalitate din Europa de Est, ceea ce ar transmite un semnal clar împotriva ameninţării ruse. Trei nume sunt evocate în funcţie de aceste cerinţe: fosta preşedintă croată Kolinda Grabar-Kitarovici, fosta preşedintă lituaniană Dalia Grybauskaite şi actuala preşedintă estonă Kersti Kaljulaid.

Citeşte şi: Klaus Iohannis se opune introducerii taxei de solidaritate pentru multinaționale: „Nu mi se pare corectă!”