Klaus Iohannis, despre protestatarii de la Cotroceni: Am înţeles mesajul lor. Nu voi demisiona

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că protestele din Piaţa Victoriei continuă din cauza faptului că manifestanţii sunt în continuare nemulţumiţi şi au pierdut încrederea în Guvern şi PSD. „Oamenii care protesteaza spun ce doresc ei, iar politicienii să asculte si sa traga concluzii”.

În privinţa contestatarilor de la Cotroceni şeful statului a subliniat că aceştia au tot dreptul sa protesteze. „Am inteles mesajul lor, dar nu voi demisiona. Ei au dreptul sa-si spuna parerea”.

Klaus Iohannis a insistat ca PSD să vină cu soluţia dezamorsării tensiunilor acumulate în Piaţa Victoriei. „Daca aveti rabdare si cititi mesajele cu care vin oamenii in piata o sa va dati seama daca e suficienta sau nu abrogarea OUG 13 si demisia ministrului Iordache.

„Deocamdată, cum se spune mai popular, mingea este la coaliţia de guvernare. (…) Oamenii sunt în continuare nemulţumiţi. Şi-au pierdut încrederea în Guvern, şi-au pierdut încrederea în PSD, şi acest lucru îl spun ei foarte clar în piaţă, iar cine are urechi să audă”, a spus Iohannis.

Întrebat dacă ar trebui să mai urmeze demisii, după cea a lui Florin Iordache, şeful statului a spus că politicienii ar trebui să asculte vocea celor care protestează.

„Oamenii care protestează spun ce îşi doresc ei. Politicienii ar face bine să asculte şi să tragă nişte concluzii. (…) Rezolvarea trebuie să fie căutată şi găsită de cei care au creat problema. Problema a fost creată de felul în care Guvernul a încercat să legifereze în domeniul Justiţiei – un demers care, evident, a fost susţinut de PSD – şi atunci tot PSD trebuie să vină cu soluţiile”, a mai spus preşedintele.

Iohannis a fost întrebat şi dacă el consideră că sunt suficiente măsurile luate până acum, inclusiv demisia ministrului de Justiţie, el repetând că oamenii îşi spun foarte clar punctul de vedere în stradă.

„Dacă aveţi răbdare şi citiţi mesajele cu care vin oamenii în piaţă şi ascultaţi ce spun ei, o să vă daţi seama imediat dacă este suficient sau nu”, a spus preşedintele.

El a comentat şi protestele de la Palatul Cotroceni, spunând că a încercat un dialog cu manifestanţii, însă nu a reuşit din cauza „zgomotului”. „Oamenii au tot dreptul să protesteze şi, pentru a arăta că eu recunosc acest drept, am ieşit şi am încercat un dialog cu protestatarii. A fost un pic dificil, din cauza zgomotului, dar am înţeles mesajul lor. Nu voi demisiona, dar ei, sigur, au dreptul să-şi spună nemulţumirea”, afirmat şeful statului.

Întrebat despre acuzaţiile venite dinspre PSD cu privire la atitudinea sa faţă de proteste, Klaus Iohannis a spus că el a „rămas în zona care este rezervată preşedintelui”.

„Mediator nu înseamnă doar să vorbesc cu oamenii şi să accept orice abordare. Mediator înseamnă inclusiv că, atunci când cineva face un pas greşit, să îi atrag atenţia că e un pas greşit. Medierea include şi acest aspect”, a spus el.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că în zilele următoare va anunţa data şi întrebarea de la referendumul privind justiţia, nedorind să comenteze recomandările făcute de Parlament în avizul acordat luni, afirmând doar că această consultare populară este necesară.

„Acest referendum este necesar, de aceea am început demersurile. Ce voi face, o să vă spun în zilele următoare. (…) Dacă dumnealor au considerat că trebuie să îmi facă recomandări, le-au făcut”, a spus Iohannis.

Întrebat dacă va ţine cont de recomandări, preşedintele a răspuns ironic: „Altă întrebare”.

Plenul reunit al Parlamentului a dat aviz favorabil, luni, cu unanimitate de voturi, pentru referendumul declanşat de către preşedintele Klaus Iohannis pe tema justiţiei.

Avizul este însoţit de trei recomandări, de respectare a legilor şi convenţiilor pe această temă. Potrivit documentului, avizul este favorabil „cu recomandarea ca prin întrebarea formulată să se respecte Constituţia României, republicată, Legea nr. 3/2000 privind exercitarea şi desfăşurarea referendumului, deciziile CCR în materie şi recomandările Codului de bune practici în materie de referendum adoptat de Comisia de la Veneţia”.

Parlamentul atrage astfel atenţia că teme precum graţierea şi amnistia nu pot face obiectul unui referendum, şi nici a unei iniţiative cetăţeneşti, iar CCR a decis că referendumul convocat de preşedinte nu poate avea caracter legislativ şi nu poate duce la modificări constituţionale. Este invocată şi o prevedere a codului de bune practici în materie, al Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora textele supuse referendumului nu pot încălca dreptul internaţional.