Klaus Iohannis, despre scandalul DNA-SIE: Problema a fost rezolvată VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis i-a chemat la ordine pe Laura Codruţa Kovesi şi Mihai Răzvan Ungureanu pentru a rezolva problema ivită dintre cele două instituţii. „Această situație care a apărut se datorează unei comunicări, probabil, sub-optimale. I-am invitat pe amândoi în această dimineaţă la o discuţie pentru a clarifica lucrurile. A fost o discuţie constructivă. S-au lămurit lucrurile şi urmează ca ei împreună să găsească soluţii la problemele care ar putea să apară. Consider că problema s-a rezolvat”, a subliniat şeful statului.

De unde a pornit scandalul DNA-SIE

Laura Codruța Kovesi, şeful DNA, a declarat că de la preluarea mandatului la conducerea DNA nu a primit niciun fel de informare de la Serviciul de Informații Externe.

Ea afirmă că este suspect acest lucru, având în vedere că ies la iveală „tot mai mulţi inculpaţi” care au firme, conturi şi proprietăţi de lux în străinătate.

Alte articole

Klaus Iohannis, primul mesaj după ce noul Guvern al României a depus jurământul: „Intrați într-o perioadă dificilă”

Marcel Ciolacu, desemnat premier al României de Klaus Iohannis: Mandatul încredinţat astăzi mă onorează şi mă obligă. Trăim vremuri complicate

Citeşte şI: Serviciul de Informaţii Externe îi răspunde Laurei Kovesi: SIE nu monitorizează cetăţenii români în străinătate

„În anul 2015, din cele 5.988 de dosare înregistrare, 90 de dosare au avut la bază sesizări de la SRI, 22 au avut la bază sesizări provenite de la DIPI din cadrul MAI, iar 4 dosare au avut la bază sesizări de la DGIA din cadrul Ministerului Apărării. Am văzut, cu toate acestea, că în clasamentul făcut a primit și SIE un punctaj oarecum mic. Aș putea să spun că în 2015 nu am primit niciun fel de informare de la SIE, nici în 2014 nu am primit de la SIE, nici în 2013 nu am primit de la SIE. De fapt, de când am preluat această funcție nu am primit niciun fel de informare de la SIE”, a afirmat Kovesi, prezentă la lansarea Raportului Freedom House România privind recuperarea produsului infracțiunii: de la prejudiciu până la confiscare și a doua ediție a Indexului Sustenabilității DNA, realizat de Romanian Center for European Policies.

Ce a răspuns SIE

Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice.

SIE nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate.

În acord cu tratatele internaționale la care România este parte, SIE nu desfășoară activitate specifică pe spațiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA.

Orice acțiune pe spațiile aliate se desfășoară doar în parteneriat cu structurile de informații locale și strict în limita competențelor serviciilor de informații, așa cum sunt acestea prevăzute și înțelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/UE.

Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul țintă. Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate și gestionate conspirat și legendat și care,  prin acțiunile lor, încalcă legislația statului de origine, săvârșind infracțiunea de spionaj/trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obținerea de informații secrete, protejate de state/entități, vizând amenințări la adresa securității naționale. Având în vedere riscurile inerente activității, riscuri pe care ofițerii SIE sunt pregătiți să și le asume și antrenați să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speță atunci când informațiile nu pot fi obținute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea polițienească, schimbul de date între instituții cu atribuții de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situații, chiar prin abonamente la baze de date publice.

În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care „nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare„. Respectând cu strictețe atât propria lege de organizare și funcționare cât și protocoalele de cooperare și competențele celorlalte structuri din Sistemul Securității Naționale, acest tip de informații sunt transmise spre completare, validare și exploatare acelor instituții ale statului cu atribuții și posibilități legale, în speță SRI, MAI, ONPCSB, etc.  

Astfel, în cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, SIE a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/ semnalări/ alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupție/ infracțiunilor economice.

Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției).

Menționăm, de asemenea, că Serviciul primește în mod curent și răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entități economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acționari, implicare în acțiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanțarea organizațiilor teroriste, etc.). În perioada de referință, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI și MAI. 

Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecților din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul șef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obținere de informații vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupție.