Klaus Iohannis, discurs la Universitatea Columbia: „Rusia a contestat, în mod direct şi violent, ordinea globală creată după sfârşitul Războiului Rece”

Iohannis a mai precizat că „prin invadarea Ucrainei, Rusia încearcă să readucă revizionismul în relaţiile internaţionale, precum şi sferele de influenţă în politica globală şi regională”.

„Îmi face deosebită plăcere să mă aflu astăzi aici. România este statul membru al Uniunii Europene şi al NATO cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, precum şi o ţară riverană Mării Negre, zonă în care războiul este în desfăşurare. Acesta este motivul pentru care consider că perspectiva noastră asupra impactului războiului în vecinătatea noastră strategică şi la nivel global este relevantă. Lansând invazia asupra Ucrainei, Rusia a contestat, în mod direct şi violent, ordinea globală creată după sfârşitul Războiului Rece.

Un pilon fundamental al acestei ordini este dreptul – şi în acelaşi timp, libertatea – fiecărui stat suveran de a decide în legătură cu politicile sale, externe sau interne, în conformitate cu valorile democratice, stat de drept şi drepturile omului”, a declarat Klaus Iohannis, la dezbaterea World Leaders Forum cu tema „Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei şi impactul acestuia asupra securităţii la Marea Neagră”, care a avut loc joi la Universitatea Columbia, New York.Şeful statului a adăugat că „prin invadarea Ucrainei, Rusia încearcă să readucă revizionismul în relaţiile internaţionale, precum şi sferele de influenţă în politica globală şi regională”

„Foloseşte concepte desuete, precum aşa-numitul drept al «Marilor Puteri» de a-şi impune directivele de politică externă în raport cu ceea ce numeşte state «mai mici». Şi atacă, în acelaşi timp, valorile democratice, statul de drept şi ordinea mondială bazată pe reguli. Mult prea mulţi oameni şi-au sacrificat vieţile în secolul XX luptând împotriva celor care promovau astfel de concepte. Este, de aceea, responsabilitatea noastră colectivă de a ne opune unor astfel de acţiuni”, a completat Iohannis.Preşedintele României a mai precizat că agresiunea rusă nu a început în luna februarie a anului trecut, ci în anul 2008 atunci când Rusia a atacat Georgiat şi a continuat în 2014, atunci când aşa-zişii „mici omuleţi verzi” au ocupat ilegal Crimeea.

Alte articole

Războiul din Ucraina continuă, Orban n-a găsit pacea la Kremlin: ”Pozițiile Rusiei și Ucrainei sunt foarte îndepărtate una de cealaltă”

Viktor Orban se întâlneşte cu Volodimir Zelenski, la prima vizită în Ucraina de la începutul războiului

Citeşte şi: Klaus şi Carmen Iohannis, alături de Joe şi Jill Biden la recepţia oferită de preşedintele şi prima doamnă ai Americii

„Agresiunea Rusiei nu a început pe 24 februarie 2022. A început încă din 2008, atunci când Rusia a atacat Georgia. A continuat în 2014, când aşa-numiţii «mici omuleţi verzi», după cum vă aduceţi aminte, au ocupat ilegal Crimeea. Şi apoi a continuat în Donbas. România, fiind foarte aproape de toate aceste conflicte, a tot semnalat consecvent că este în curs o astfel de escaladare foarte brutală şi periculoasă, şi, din păcate, am avut dreptate. În acea perioadă, Rusia a susţinut că întreaga comunitate internaţională, în special ceea ce aceasta numeşte «Vestul colectiv», nu a dorit să intre în dialog şi să identifice soluţii la problemele existente – create chiar de Rusia – în Ucraina. Acest fapt nu a fost, desigur, adevărat”, a mai explicat preşedintele Iohannis.El a mai afirmat că a fost încercat un dialog cu Rusia al comunităţii internaţionale, inclusiv al Ucrainei care a implicat sute de ore de negociere, fiind oferite Acordurile de la Minsk, însă Rusia le-a încălcat.

„Comunitatea internaţională, inclusiv Ucraina, chiar s-a angajat în dialog cu Rusia. Au fost sute de ore de negociere care s-au derulat în cadrul oferit de aşa-numitele Acorduri de la Minsk. Şi a fost chiar Rusia cea care a încălcat grosier aceste Acorduri. Înainte de invazia din 2022, atât NATO, cât şi SUA au înaintat propuneri de discuţii cu Rusia. Dar Rusia le-a respins. Prin urmare, Rusia a arătat că atunci când spune că vrea să negocieze, de fapt urmăreşte să câştige timp pentru a-şi pregăti următoarea agresiune.

De aceea, atunci când discutăm despre cum s-ar putea termina actualul război din Ucraina, trebuie să evităm să ne întoarcem la un cadru de tipul Acordurilor de la Minsk. Trebuie să evităm crearea unui alt „conflict prelungit sau îngheţat” în regiunea Mării Negre. Doar Rusia va profita de un asemenea aranjament. România a pledat de mult timp în favoarea prevenirii şi soluţionării aşa-numitelor conflicte prelungite sau îngheţate din această regiune. Aşa cum am spus de multe ori, războiul împotriva Ucrainei ne-a învăţat că, în astfel de conjuncturi, absenţa războiului nu înseamnă pace”, a conchis şeful statului, potrivit News.ro.

Citeşte şi: Lucian Bode: A fost atinsă borna de 1.000 de kilometri de drum de mare viteză în România, un prag important, dar nu suficient