Klaus Iohannis: Nu cred că se va ajunge la un Brexit fără înţelegere. Leo Varadkar: Riscurile unui „hard Brexit” sunt mici

„Se discută despre posibililitatea unui „hard Brexit”, dar nimeni nu-şi doreşte aşa ceva. Probabilitatea unui hard Brexit e foarte mică, pentru că ar însemnat că aceste discuţii devin mai complicate. Noi nu ne dorim acest scenariu, dar hard Brexitul, Brexitul fără înţelegere nu e dorit nici de către Marea Britanie, nici de UE 27. Mi s-ar părea riscant să ne pregătim pentru un hard Brexit de pe cum, dacă nu ni-l dorim. Noi ne pregătim pentru discuţii aprofundate pentru că a găsi soluţii pentru evitarea unui hard Brexit. Nu cred că se va ajunge la un Brexit fără înţelegere”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, într-o declaraţie de presă comună cu premierul Irlandei, Leo Varadkar, la Palatul Cotroceni.

Premierul Irlandei a fost întrebat de jurnalişti, la finalul declaraţiei de presă susţinute alături de preşedintele român, despre riscul ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană fără un acord şi în ce măsură cele două ţări iau în calcul un asemenea scenariu, el răspunzând că  este un risc real, care trebuie luat foarte în serios.

„Cred că este un risc real, trebuie să îl luăm foarte în serios. Eu cred, însă, că totuşi putem să ajungem să avem nişte acorduri. Este, zic eu, probabilitatea foarte puternică, în momentul de faţă, să se ajungă la acorduri cum trebuie în octombrie. Asta îşi doreşte toată lumea, şi în Marea Britanie, şi în Uniunea Europeană. Şansele unui „hard Brexit” sunt mici în momentul de faţă, dar, sigur, trebuie avute în vedere şi trebuie să ne pregătim pentru aşa ceva. Irlanda se pregăteşte pentru aşa ceva, ca ţară, îşi diversifică deja şi exporturile, ne asigurăm de acces la tot felul de linii de credit, rezolvăm probleme cu privire la agricultură şi tot felul de alte lucruri de acestea. De asemenea, chiar şi în pregătirea pentru perioada de tranziţie, de după Brexit, ne vom înmulţi eforturile, însă, pentru a ne asigura că se ajunge la un acord şi financiar, şi care protejează drepturile cetăţenilor europeni şi privitor la frontiera dintre Irlanda de Nord şi Irlanda. Nu putem să acceptăm în Irlanda o frontieră dură, cum se spune. S-ar putea ca întreaga perioadă de tranziţie să fie necesară pentru a putea negocia forma finală a unor tratate, şi economic, şi de securitate şi aşa mai departe. Vor trebui ratificate, eventual de parlamentele tuturor ţărilor membre. Deci, sunt multe lucruri care pot merge prost, însă în ceea ce priveşte  negocierea, acesta reprezintă un motiv în plus de ne asigura că avem un tratat de ieşire, un acord cu privire la Brexit făcut cum trebuie acum”, a spus premierul Irlandei.

De altfel, în declaraţia de presă comună, preşedintele Klaus Iohannis a spus că un punct foarte important al discuţiilor cu premierul irlandez a fost Brexit-ul, iar România „a susţinut din capul locului poziţia Irlandei – că aici trebuie găsită o soluţie specială şi pozitivă”.

Alte articole

Britanicii vor să renunţe la kilograme, una dintre cele mai radicale măsuri post-Brexit. Londra vrea să revină la sistemul imperial

Tatăl lui Boris Johnson, opozant al Brexitului, a obţinut cetăţenia franceză. „Voi fi întotdeauna european”

„O temă importantă pentru noi toţi şi care, de asemenea, a fost discutată de noi şi în întâlnirea tête-à-tête, dar şi cu cele două delegaţii, este viitorul cadru financiar multianual pentru 2021 până în 2027, o temă complexă şi am menţionat acum această chestiune, fiindcă este un lucru pozitiv că avem abordări foarte, foarte apropiate în multe chestiuni legate de cadrul financiar, dar în special de două teme care ne sunt dragi şi nouă: Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune şi abordările noastre sunt similare. Acestea trebuie menţinute”, a afirmat şeful statului.

El a mai spus că, în ceea ce priveşte migraţia, au ajuns la concluzia că trebuie găsite soluţii în sensul de a o face mult mai ordonată, soluţii general acceptabile, fezabile şi sustenabile.

„Aceste discuţii ne preocupă în Uniune de mai mulţi ani, dar în special din 2015, când am avut un val foarte important de migraţie şi m-am bucurat să constat că avem şi în această chestiune evaluări similare, legate, sigur, de consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, de combaterea migraţiei ilegale şi, în acelaşi timp, sigur, este foarte important să acţionăm în zonele de unde vin migraţii, pentru a găsi soluţii pe termen lung. Daţi-mi voie să spun la final că evaluez aceste discuţii ca fiind foarte pozitive şi mă bucur că am avut astăzi ocazia să discutăm aceste chestiuni”, a adăugat Iohannis.

Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar, a spus, la rândul său, că a venit la Bucureşti în pregătirea preşedinţiei României a Consiliului, în prima jumătate a lui 2019, când va avea loc şi Brexit. 

„Aştept cu plăcere şi Summitul de la Sibiu din luna mai anul viitor pentru că deşi Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană în martie anul viitor, vor continua alte aspecte cum este decizia privitoare la Zona Euro şi alte lucrurile legate de Uniunea Europeană. Este, de asemenea, ambiţia noastră, dacă se poate, să vedem şi un acord asupra cadrului financiar multianual. Vor fi şase luni foarte pline de evenimente. Am asigurat de angajamentul Preşedintele Irlandei de a lucra în strânsă colaborare pentru a ajuta România să aibă succes în Preşedinţia sa. Suntem pe mâini sigure în ceea ce priveşte a avea România la cârmă”, a declarat oficialul irlandez.