„Suntem mândri de ce am realizat până acum dar, în acelaşi timp, este necesar să reînnoim angajamentul de a continua dezvoltarea proiectului nostru unic. De el depinde asigurarea păcii, a securităţii şi a prosperităţii tuturor cetăţenilor europeni. Cu ocazia acestui Summit aniversar am adoptat Declaraţia de la Roma, un document politic menit să definească o viziune comună asupra direcţiei de continuare a proiectului european pentru următoarea decadă şi să contribuie la recâştigarea încrederii cetăţenilor în propriul proiect, în proiectul european”, a afirmat şeful statului, într-o conferinţă de presă susţinută la Roma, scrie news.ro.
Preşedintele a mai spus că, „după 60 de ani, viziunea fondatorilor proiectului european înscrisă în preambulul Tratatului iniţial de la Roma, aceea de a crea o Uniunea din ce în ce mai strânsă între popoarele Europei, rămâne de actualitate şi se regăseşte şi în Declaraţia adoptată astăzi”.
„Menţinerea unităţii celor 27 de state membre este şi trebuie să rămână deviza noastră în continuare. Textul Declaraţiei este pozitiv şi echilibrat, în acord cu poziţia promovată de România cu privire la viitorul Europei. Au fost preluare preocupările exprimate de România în cadrul negocierilor privind cooperarea consolidată. De asemenea, a fost inclusă şi o referire suplimentară la coeziune în ceea ce priveşte o Europă prosperă şi sustenabilă”, a completat Klaus Iohannis.
El a mai declarat că „menţionarea în textul final al Declaraţiei de la Roma a conceptului de cooperare consolidată este făcută strict în limitele prevederilor actualului tratat al Uniunii, obiectivul fiind ca toate statele să acţioneze împreună”.
„În plus, textul Declaraţiei menţionează că uşa rămâne deschisă pentru statele membre care doresc să se alăture mai târziu acestor forme de cooperare consolidată. Cu siguranţă, nu dorim paşi înapoi de la ceea ce am realizat până acum. Este important ca Uniunea să evolueze permanent în sensul consolidării acelor politici care asigură fundamentul şi eficienţa Uniunii”, a completat preşedintele.
Şeful statului a subliniat că „obiectivul major al României este acela al unei Uniuni unite şi coezive în acţiunile sale interne şi externe, o Uniune care are capacitatea de a juca un rol cheie la nivel global”.
„Este misiunea noastră, a şefilor de stat şi a liderilor politici, să demonstrăm că avem viziunea de a duce mai departe proiectul nostru comun şi să recâştigăm încă o dată încrederea în viitorul unei Europe unite. Aceasta este principala modalitate prin care putem contracara tendinţele eurosceptice, xenofobe şi radicale. Am convingerea că putem depăşi această perioadă de incertitudine înţelegând mesajul clar de coeziune care a fost dat şi astăzi”, a adăugat Iohannis.
Preşedintele a afirmat că a dispărut sintagma „Europa cu două sau mai multe viteze”.
„Ne-am opus cu succes, fiindcă aţi constatat cu toţii, până şi din discursul liderilor, pur şi simplu a dispărut sintagma Europa cu două viteze sau Europa cu mai multe viteze sau Europa cercurilor concentrice. S-a dovedit că este, din când în când, cazul de proiect unde nu toată lumea vrea să intre de la început. Vă dau două exemple: Zona euro. Nu toată lumea este în Zona euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcţionează cu două viteze monetare (…). Un alt proiect este cel pe care l-am coiniţiat şi noi, România, proiectul cu un procuror european. Şi aici, deocamdată, din 27 şi-au arătat interesul imediat 19 state membre. Avem un nou proiect unde 19 state membre intră de la început, ceilalţi mai evaluează şi, dacă doresc, vor avea tot timpul uşa deschisă să vină în acest proiect”, a afirmat el.
Preşedintele a susţinut că liderii UE au înţeles „destul de bine” că nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze, deoarece s-ar face paşi înapoi.
„Cred că s-a înţeles destul de bine că nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Pur şi simplu, nu este posibil. Ne-am întoarce în timp şi nu îşi doreşte absolut nimeni din Uniune să facem paşi înapoi, noi vrem să facem paşi înainte. Toţi vor o Uniune mai puternică, o uniune care face faţă mai bine crizelor şi care răspunde solicitărilor cetăţenilor europeni”, a conchis Klaus Iohannis.