Klaus Iohannis a subliniat că descentralizarea trebuie făcută în baza unei „analize realiste asupra nevoilor și consecințelor unei astfel de decizii”.
„De câteva luni, nu surprinzător, auzim din nou că ar exista intenția unei astfel de reforme, dar nici astăzi nu avem o analiză realistă asupra nevoilor și consecințelor descentralizării în România, cum nu am avut nici atunci. O parte dintre inițiativele recente au născut controverse. Tocmai de aceea sper ca guvernanții să se folosească cu înțelepciune de învățămintele trecutului și să nu introducă o discriminare între autoritățile publice locale. O spun apăsat: fără descentralizare nu va exista dezvoltare. De aceea, sper că nu vom asista iarăși la un nou început fără finalitate, mai ales sper că nu vor fi făcute aceleași greșeli, pentru că politica celui mai puternic pur și simplu nu mai merge”, a afirmat Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei.
Totodată, el a precizat că o decizie cu privire la descentralizare sau regionalizare trebuie adoptată în baza unui consens politic.
„Acest proiect național extrem de important nu poate fi realizat decât prin implicarea activă a fiecăruia dintre dumneavoastră, nu un partid, nu un om, nu o guvernare, cum încearcă unii să ne convingă. Cu cât aceste lucruri se fac în grupuri mai restrânse, cu atât erorile și nereușitele vor fi mai pronunțate și mai grave pentru comunitățile locale. Descentralizarea și modernizarea administrației nu se pot face împotriva cuiva, ci pentru a îmbunătăți sistemul. Nu pot fi făcute împotriva cuiva și, țin să vă anunț, nu pot fi făcute pentru cineva. Doar prin consens pot fi găsite cele mai bune soluții”, a adăugat președintele țării. El a mai spus că „viziunea simplificatoare a unora dintre cei implicați și mai ales înțelegerea greșită că regionalizarea și descentralizarea nu reprezintă altceva decât împărțirea influențelor politice au condus la acest eșec” al descentralizării.
Conform lui Klaus Iohannis, un alt motiv care a blocat dezbaterea pe tema regionalizării și descentralizării îl reprezintă ”interesele” liderilor politici din județe.
„Subiectele principale care au blocat dezbaterea au fost numărul regiunilor, alegerea structurilor de conducere regionale și plasarea capitalelor de regiune. Cu alte cuvinte, politica celui mai tare, o luptă de orgolii și de interese de multe ori mărunte, o confruntare despre cine și cum își adjudecă interesele politice”, a subliniat președintele țării.