„Este o bucurie că se recunoaște contribuția Bisericii Ortodoxe Române de-a lungul veacurilor la păstrarea și cultivarea identității și unității naționale”, a declarat Patriarhul Daniel.
„Este o bucurie, pentru că este oferit acest semn al prețuirii Președintelui României pentru Biserica Ortodoxă Română în ziua Sfântului Apostol Andrei, care este Ocrotitorul României și, în mod semnificativ, ziua de pomenire a Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României, precede Ziua Națională a României”, a declarat Părintele Patriarh Daniel., potrivit Basilica.ro.
„Am avut o cooperare foarte rodnică între stat și Biserică, între slujitorii Bisericii și patrioții români de-a lungul timpului, dar mai ales în 1918. Iar în 2018, la o sută de ani, am avut o bucurie în plus, și anume aceea de a realiza sfințirea altarului Catedralei Naționale, care a fost de asemenea un ideal din timpul Regelui Carol I, apoi al Regelui Ferdinand și susținut de Biserică.”
Preafericirea Sa a precizat că data de 1 Decembrie 1918, care a marcat Unirea Transilvaniei cu Regatul României, a fost finalizarea unui proces desfășurat pe parcursul anului 1918 și în condiții nu tocmai propice, după un război și o molimă.
„În ceea ce privește Marea Unire de la 1 Decembrie, reamintim faptul că ea a fost precedată de Unirea Basarabiei cu România în 27 martie 1918 și de Unirea Bucovinei cu România în 28 noiembrie 1918”, a subliniat patriarhul.
„Iar Unirea Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului și Banatului cu România, realizată la Alba Iulia în I Decembrie 1918 a fost o încoronare a acestor eforturi ale poporului român de a ajunge la unitate după jertfe foarte multe: peste 30.000 de soldați au murit în Primul Război Mondial și foarte mulți au fost răniți.”
„Acel an a fost un an greu, pentru că a fost și o epidemie foarte severă, agresivă, tifosul exantematic, care a secerat o mulțime de vieți omenești”, a remarcat Părintele Patriarh Daniel.
„Și, cu toate acestea, la 1 Decembrie 1918, credincioșii mireni, conduși de către preoții lor delegați la Adunarea de la Alba Iulia, au participat în număr foarte mare, de peste 100.000. Și aceasta a arătat că, în Basarabia, în Bucovina și Transilvania clerul a fost foarte activ”, a adăugat Preafericirea Sa.
„Iar la Alba Iulia, viitorul patriarh al României, Episcopul Caransebeșului, Miron Cristea, a înălțat o rugăciune pentru unitate foarte bogată și în același timp foarte înflăcărată, care arăta dorința Bisericii de a se împlini un ideal al românilor, și anume unitatea lor națională.”
„A fost la Alba Iulia prezentă și Biserica Greco-Catolică, prin Episcopul Iuliu Hossu, care a citit Proclamația Unirii, iar Miron Cristea a făcut parte din delegația de la Alba Iulia care a dus la București Actul Unirii și l-a prezentat Familiei Regale, Regelui Ferdinand și Reginei Maria”, a continuat Preafericirea Sa.
„Toate acestea ne arată că unitatea națională s-a realizat prin jertfe multe, dar și printr-o rodnică cooperare.”
Preafericirea Sa a transmis mulțumiri Președintelui Klaus Iohannis pentru distincție și a încheiat: „Ne rugăm, lui Dumnezeu să ne dăruiască bucuria de a simți darul unității, al comuniunii și al frățietății”.
Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” a fost acordată de Președintele României „dorind a răsplăti meritele Bisericii Ortodoxe Române, în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării și promovării memoriei evenimentelor și participanților la înfăptuirea unității naționale și a statului român modern, contribuind la apărarea și perpetuarea valorilor în numele cărora s-a înfăptuit Marea Unire”, se arată în brevetul semnat de Președintele Klaus Iohannis.
Citeşte şi: Mesaje de Ziua Naţională a României, 1 Decembrie 2021. La mulţi ani, România!