Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la Cincu, că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România, dar recunoaşte că există îngrijorări cu privire la atacurile care se apropie tot mai mult de graniţa ţării noastre.
”Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia. Nu a existat nimic ce a ajuns în România. Însă da, suntem îngrijoraţi fiindcă aceste atacuri au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească”, a spus preşedintele.
Şeful statului a mai spus că a fost informat de ministrul Apărării privind astfel de atacuri.
”Am avut chiar astăzi atacuri care au fost verificate la 800 de metri de graniţa noastră. Deci foarte, foarte aproape. Suntem însă alerţi, suntem, alerţi şi suntem în cadrul NATO foarte bine apăraţi. Pot să spun ce am mai spus, România beneficiază de garanţii de securitate extrem de puternice, cele mai puternice din istoria noastră”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Nikolenko, a declarat luni că una dintre dronele folosite de ruşi în atacul din cursul nopţii asupra portului ucrainean de la Dunăre Izmail ar fi căzut pe teritoriul României.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a infirmat ”în mod categoric informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o aşa-zisă situaţie apărută în cursul nopţii de 3 spre 4 septembrie, în care drone ruseşti ar fi căzut pe teritoriul naţional al României”.
El a afirmat că Ministerul Apărării a monitorizat situaţia şi că ”în niciun moment mijloacele de atac utilizate de Federaţia Rusă nu au generat ameninţări militare directe la adresa teritoriului naţional sau apelor teritoriale ale României”. Şeful diplomaţiei de la Kiev, Dmitro Kuleba, susţine însă că are dovezi fotografice şi a sugerat că România ezită să recunoască din prudenţă şi din dorinţa de a nu escalada, pentru că altfel, ar trebui să dea un răspuns Moscovei.
Grupul de Luptă NATO de la Cincu, care reuneşte militari din Franţa, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg, constituie nucleul acestei construcţii aliate. Şeful statului a subliniat că România va continua să sprijine Ucraina, atât timp cât va fi necesar iar găzduirea hub-ului pentru instruirea piloţilor de avioane F-16, inclusiv ucraineni, reprezintă un exemplu clar al acestui angajament.
”Este o plăcere deosebită să îl avem ca invitat aici, la Cincu, pe domnul Xavier Bettel, Prim-ministrul Marelui Ducat al Luxemburgului. Vizita domnului Prim-ministru şi prezenţa militarilor luxemburghezi în România dovedesc puterea Alianţei Nord-Atlantice şi prietenia româno-luxemburgheză. Prin efortul comun al militarilor noştri, români şi luxemburghezi, împreună cu ceilalţi aliaţi, sporim capacitatea de răspuns a NATO la ameninţările actuale de securitate”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, după primirea Prim-ministrului Marelui Ducat al Luxemburgului, Xavier Betel .
Şeful statului a arătat că ”România reprezintă astăzi un centru important al posturii întărite de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, regiune de interes strategic pentru securitatea spaţiului euroatlantic”.
”Grupul de Luptă NATO de la Cincu, care reuneşte militari din Franţa, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg, constituie nucleul acestei construcţii aliate. Mulţumesc militarilor din Statele Unite, Franţa, Belgia, Polonia, Portugalia, Spania, Macedonia de Nord, Luxemburg şi Marea Britanie pentru prezenţa şi activitatea în cadrul diferitelor structuri NATO din ţara noastră. Împreună cu Aliaţii, vom întări pe mai departe structurile NATO de pe teritoriul României, în special acest Grup de Luptă”, a spus Klaus Iohannis, potrivit News.ro.
Preşedintele a afirmat că ”România va continua să sprijine Ucraina, atât timp cât va fi necesar”.
”Găzduirea hub-ului pentru instruirea piloţilor de avioane F-16, inclusiv ucraineni, reprezintă un exemplu clar al acestui angajament”, a spus preşedintele.
Klaus Iohannis a mai transmis militarilor aliaţi că ”profesionalismul, devotamentul şi tăria de caracter care îi definesc fac ca NATO să fie cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie”
”Dumneavoastră ştiţi mai bine decât oricine că împreună suntem mai puternici! Prin activitatea pe care o desfăşuraţi, alături de militarii români, sunt convins că veţi creşte nivelul de interoperabilitate şi, astfel, eficienţa acţiunii noastre comune. Vă doresc succes în misiunile pe care le veţi desfăşura în România! Domnule Prim-ministru Bettel, dragă Xavier, vă mulţumesc încă o dată!”, a mai spus preşedintele în discurs.
Iohannis: „Este important pentru întreaga lume să ştie că Rusia a început acest război ilegal şi este răspunzătoare de tot ce s-a întâmplat de atunci”
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat la Cincu ce perspectivă are asupra războiului din Ucraina.
”În NATO, am decis la Summit-ul de la Varşovia, să întărim Flancul estic, să îl facem mai puternic şi a spori factorul de descurajare din partea NATO, prezenţa NATO. Din istoria noastră, ştim foarte bine cu ce pericol ne confruntăm, acesta se numeşte Rusia. Suntem pregătiţi, eram pregătiţi atunci şi acum suntem şi mai bine pregătiţi. În ciuda pregătirilor noastre, atacurile ruseşti asupra Ucrainei au avut loc cu încălcarea dreptului internaţional şi a regulilor internaţionale. Este vorba despre un lucru care trebuie privit ca o încălcare gravă a tuturor acordurilor.
Faptul că Ucraina a reuşit să reziste şi vitejii ucraineni luptă pentru ţara lor şi pentru libertatea lor este un lucru pe care îl admirăm şi de aceea România şi întreaga UE şi NATO îi ajută, pentru că ucrainenii duc lupta cea dreaptă, Rusia duce o luptă greşită”, a spus preşedintele.
Klaus Iohannis a arătat că, din perspectiva noastră, este extrem de important să acordăm tot ajutorul posibil Ucrainei astfel încât Rusia să nu poată rămâne în război cu Ucraina.
”Este chiar şi ca principiu important acest lucru, pentru NATO şi UE. Este important pentru întreaga lume să ştie că Rusia a început acest război ilegal, Rusia este răspunzătoare de toate lucrurile care s-au întâmplat de atunci, faptul că energia a devenit foarte scumpă, faptul că Ucraina are greutăţi uriaşe în a-şi exporta produsele, faptul că noi ne confruntăm cu o presiune foarte mare asupra economiilor din UE, toate acestea sunt vina Rusiei. Ucraina luptă pentru libertatea sa, pentru suveranitatea sa şi pentru rezistenţa sa ca popor”, a mai spus preşedintele.
Citeşte şi: Congresul PPE dinaintea alegerilor europarlamentare va fi organizat la București de PNL