KLAUS IOHANNIS îi răspunde lui Tăriceanu. SCRISOAREA şefului statului

Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis joi, o scrisoare președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, în care îi răspunde solicitării acestuia de a demite şefele DNA şi ÎCCJ.

„Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României”, îi scrie Iohannis lui Tăriceanu.

La data de 26 mai a.c., mi-ați transmis o scrisoare, semnată împreună cu alți patru membri ai Senatului, prin care îmi solicitați ca, folosind instrumentele constituționale și legale de care dispun, să înlătur, prin demitere sau demisie, din funcțiile pe care le ocupă, pe președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Livia Stanciu, și pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura-Codruța Kovesi, și să inițiez, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o anchetă disciplinară a celor doi magistrați menționați. Totodată, îmi solicitați să mă alătur, neîntârziat și fără rezerve Parlamentului în demersul acestuia de modificare a Codului de procedură penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracțiunile comise fără violență și a înlocuirii noțiunii de „suspiciuni rezonabile” cu cea de „indicii temeinice” ca precondiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004.

În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României.

Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.

În ceea ce privește solicitarea de a mă alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, îmi mențin poziția exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziția față de o eventuală modificare a acestor reglementări.

În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic.

Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice.

Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislației penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacității autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție.”

Senatorul Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulţi colegi din PLR, i-a transmis, marţi, o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cere „să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu şi Laura -Codruţa Kovesi”.

„Justiţia nu e întărirea instituţiilor represive, care pot să ducă la astfel de abuzuri cum e cel al cetăţenei Rarinca (…) E un semnal de alarmă pe care ni l-am permis să-l tragem către preşedinte, dar nu numai. Cred că e vorba de întreaga societate, de societatea civilă care trebuie să reacţioneze şi aş spune că e nevoie de o reacţie sănătoasă a societăţii în faţa unor astfel de abuzuri, de încălcare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”, a spus preşedintele Senatului.

Tăriceanu a mai spus că arestarea „în loc să se producă pe baza unor dovezi concludente s-a produs pe baza unor suspiciuni, aşa cum scrie în Codul Penal”. „Despre ce discutăm? Deci pe baza unor suspiciuni, un cetăţean este arestat, stă şase luni în arest şi acum începem să ne gândim dacă e cineva vinovat sau nu este. Preşedintele ÎCCJ face un denunţ calomnios la adresa persoanei respective, Parchetul se pune imediat în mişcare fără să cerceteze aceste lucruri în mod serios, amănunţit şi stăm şi ne facem că nu s-a întâmplat nimic. Eu, cel puţin, nu cred că e normală această atitudine”, a mai spus Călin Popescu-Tăriceanu.

Tăriceanu cere demiterea procurorului-şef al DNA şi a preşedintei ÎCCJ în urma „evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitive nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat niciodată probe”.

„Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă sau legături politice, a fost arestată pe nedrept, şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de preşedintele ÎCCJ, Livia Stanciu. Într-o asemenea situaţie, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale unui cetăţean obişnuit au fost încălcate de către doi înalţi magistraţi, în mod deliberat şi cu rea credinţă, vă cerem, Domnule Preşedinte, să folosiţi atât instrumentele constituţionale şi legale de care dispuneţi, cât şi autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui României pentru a le înlătura, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu şi Laura – Codruta Kovesi”, se arată în scrisoarea semnată de senatorii PLR Călin Popescu-Tăriceanu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghise şi Nicolae Nasta.

Senatorii îi mai cer preşedintelui Iohannis să utilizeze poziţia pe care o are în CSM pentru a solicita o anchetă disciplinară pe numele celor doi magistraţi, pentru a determina dacă aceştia îndeplinesc condiţiile profesionale şi morale pentru a active în magistratură.

„Există în acest moment atât suspiciunea rezonabilă, cât şi indicii temeinice că Preşedintele ICCJ şi Procurorul Şef al DNA au utilizat abuziv întregul dispozitiv al puterii represive a statului împotriva unui cetăţean obişnuit doar pentru atingerea unui interes privat de natură patrimonială”, au mai scris senatorii în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis.

În plus, Tăriceanu îi solicită lui Klaus Iohannis să se alăture Parlamentului, „fără rezerve”, în demersul de a modifica Codul Penal şi de Procedură Penală, în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracţiunile comise fără violenţă şi a înlocuirii „suspiciunii rezonabile cu indicii temeinice”, ca precondiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.

„Este evident că arestul preventiv nu este temere a oamenilor politici, ci un flagel real ce distruge viaţa şi încalcă demnitatea a mii de cetăţeni obişnuiţi, care au dreptul să se bucure de protecţia legii. Nu trebuie să mai îngăduim ca cineva să mai cadă victimă vreodată bunului plac şi a intereselor oculte ale unora dintre cei însărcinaţi cu aplicarea legii”, mai precizează senatorii PLR în scrisoarea deschisă.