Klaus Iohannis îl contrazice pe cancelarul Austriei în problema Schengen: „Noi controlăm fluxul migrator”

România rămâne cu mâna întinsă la Schengen. Ultimul consiliu european al anului s-a încheiat fără un mesaj clar despre aderarea noastră la Schengen. Înainte de reuniune, cancelarul austriac a umilit din nou România și a susținut că datele pe care le au autoritățile de la noi despre numărul migranților nu sunt reale. Mai mult, Karl Nehammer a cerut ridicarea unui gard la granița dintre Bulgaria și Turcia pentru oprirea refugiaților.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că la reuniunea de joi a Consiliului European au fost făcuţi „paşi în direcţia bună” privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. „Concluzia mea e simplă – toţi actorii au înţeles că avem o problemă care trebuie rezolvată”, a adăugat şeful statului care a mai spus că aşteptarea sa este ca ţara noastră să intre în Schengen în decursul anului 2023.

„Consiliul nu a luat o decizie executivă fermă. Dar am avut o discuţie bună. În afară de această discuţie, am avut ocazie, pe parcursul celor 2 zile în care am stat cu ceilalţi lideri, să discut cu mulţi dintre ei. Am discutat cu persoanele implicate în această chestiune, Schengen”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Ciolacu susține boicotul împotriva Austriei: Fiecare dintre noi avem dreptul să reacţionăm personal faţă de gestul făcut nu de austrieci, ci de cei care conduc acum statul austriac

Alte articole

Victor Ciutacu, despre fanii preşedinţilor: „Pe măsură ce nisipul din clepsidră s-a împuținat, l-au luat și pe Iohannis la șuturi”

Mircea Dinescu: „Iohannis e aidoma unui dulap săsesc, piaza rea a României”

„Concluzia mea e simplă. Toţi actorii au înţeles că avem o problemă care trebuie rezolvată. Sunt destul de optimist că cea mai bună variantă este ca în cursul lui 2023 să fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România şi Bulgaria. Am prezentat nevoia unei soluţii pozitive, faptul că România este pregătită din toate punctele de vedere pentru a deveni parte a SChengen, am spus ceva şi despre unitate şi solidaritate. România este ţară de primă linie când vine vorba de războiul din Ucraina, ne străduim şi facem faţă, pentru că dorim şi credem că este corect. Suntem ţară de primă linie pentru migranţi, şi noi controlăm fluxul migrator, avem rezultate foarte bune, recunoscute de surse externe şi obiective.

România este ţară de primă linie şi prim rang când vine vorba de liniile de transport din Ucraina spre ţările lumii. Peste 60% din produsele agricole din Ucraina exportate au mers pe drumurile din România. Toate aceste lucruri le-am reiterat, ca să nu uite lumea că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la nişte aşteptări. Şi noi, românii, aşteptăm semnale clare de solidaritate din partea UE.

Asta înseamnă că avem aşteptări legitime să fim primiţi în Schengen. Aceste chestiuni sunt evidente şi nu am fost contrazis de nimeni. Este încă un drum care trebuie parcurs. Cele două probleme pe care le-am menţionat, votul din partea Austriei şi votul mixt din partea Olandei, sunt probleme care încă trebuie rezolvate, dar din toate discuţiile pe care le-am avut, am tras concluzia că de data asta pregătirea va fi mai profundă, mai bună, şi că se doreşte o soluţie. Noi, românii, dorim o soluţie pozitivă în decursul anului 2023″, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

„Nu vreau să vin cu poveşti care nu sunt adevărate. Eu vin cu informaţii, cu opinii pe care mi le-am format. Concluzia mea este că am făcut un pas clar în direcţia bună”, a mai explicat Klaus Iohannis.

Va susţine Suedia introducerea aderării României la Schengen în JAI?

„Am discutat cu premierul suedez, a înţeles bine problema. Fusese briefat (n.r. informat). Nu şi-a luat un angajament ferm, în ceea ce a fost o primă discuţie, exploratorie. Dar eu sunt convins că atunci când votul austriac şi cel olandez primesc o clarificare, chestiunea va fi imediat pe Consiliul JAI. Nu are nimeni, repet, interesul ca această problemă să se transforme încă o dată în ceva negativ pentru Uniune. Este o perioadă foarte complicată, avem multe crize, UE nu are nevoie de încă un eşec. Pentru că asta a fost. Eu i-am spus sincopă. UE are nevoie de reuşite, de rezultate pozitive. Nu am discutat despre un calendar concret şi nici nu cred că este astăzi momentul să discutăm despre un calendar concret, e nevoie de multe discuţii pe care le voi avea eu cu ceilalţi lideri, de discuţii care se vor purta de oameni din reprezentanţele noastre, şi aşa mai departe”, a continuat Klaus Iohannis.

Cancelarul Austriei: Bulgaria are nevoie de un gard la graniţă, care să fie construit cu banii UE

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, vrea ca la frontiera externă a UE să fie construite garduri cu bani europeni pentru a pune frână migraţiei ilegale şi a nominalizat în acest sens Bulgaria, calculând deja că Bruxelles-ul ar trebui să deblocheze două miliarde de euro pentru gardul pe care Sofia ar trebui să şi-l ridice la graniţe, relatează ”Der Standard”.

Cancelarul austriac Karl Nehammer preia ideile lui Trump. Cât costă gardul pe care vrea să-l construiască la graniţa UE din Bulgaria

Guvernul federal austriac face presiuni pentru instalarea mai multor garduri la frontiera externă a UE, având în vedere numărul mare de migranţi care ajung în Austria. „Trebuie să rupem în sfârşit tabuul gardurilor”, a declarat joi, înaintea summitului UE de la Bruxelles, cancelarul federal Karl Nehammer. La rândul său, ministrul pentru Europa, Karoline Edtstadler, a vorbit despre necesitatea unor „bariere fizice” pentru protecţia frontierelor externe.

„Gardurile în sine nu sunt nimic nou”, a explicat Nehammer referindu-se la barierele de la graniţa greco-turcă. „Doar că până acum statele naţionale sunt lăsate singure, Comisia Europeană nu eliberează fondurile”, este reproşul pe care şeful guvernului de la Viena îl face Bruxelles-ului.

În cadrul Consiliului JAI de săptămâna precedentă, Austria a blocat aderarea la Schengen a Bulgariei şi României din cauza creşterii migraţiei ilegale. Nehammer, scrie „Der Standard”, a subliniat că Bulgaria are nevoie de un gard susţinut de mijloacele financiare ale Uniunii Europene. Potrivit propriilor informaţii, Sofia are nevoie de aproximativ două miliarde de euro pentru acest lucru.