UPDATE Klaus Iohannis, întâlnire cu preşedintele Poloniei: „România şi Polonia sunt state foarte relevante pe flancul estic al NATO. Împreună reprezentăm o forţă care contează în regiune”

UPDATE

Suntem inițiatorii unor formate precum București 9. Am convenit ca România și Polonia să-și intensifice cooperarea pe dimensiunea de securitate.

Avem nevoie urgent de o consolidare echilibrată a flancului estic al NATO. E necesară o prezență militară sporită în România.

Am decis azi să organizăm la București un summit al formatului B9 pe care îl voi găzdui aici la Cotroceni, cu două săptămâni înainte de summitul NATO, pentru a ne armoniza pozițiile. Am discutat despre criza umanitară profundă provocată de agresiunea militară a Rusiei, care trebuie să înceteze urgent. Am reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

„România şi Polonia sunt state cu poziţii geostrategice foarte relevante pe Flancul Estic al NATO. Împreună, reprezentăm o forţă care contează – în regiune şi în Alianţa Nord-Atlantică. Suntem iniţiatorii unor formate regionale importante, precum Bucureşti 9, format esenţial pentru coordonarea transatlantică şi pentru coagularea poziţiei Aliate pe temele majore legate de securitatea euroatlantică. Am convenit cu Preşedintele Duda ca România şi Polonia să-şi intensifice cooperarea deosebit de substanţială pe linie de securitate. I-am mulţumit Preşedintelui Duda pentru contribuţia Poloniei la structurile NATO de pe teritoriul României, inclusiv cu militari polonezi pe teren, prezenţi încă din 2017, şi l-am asigurat că România va continua contribuţia sa la Grupul de Luptă NATO şi la celelalte structuri aliate aflate pe teritoriul polonez”, spune Klaus Iohannis.

El reiterează tema potrivit căreia este nevoie, urgent, de o consolidare consistentă şi echilibrată a Flancului Estic, de o Prezenţă Înaintată unitară şi întărită.

„Este necesară o prezenţă militară sporită aliată în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns cu caracter strict defensiv la agresiunea Rusiei. Un exemplu clar şi necesar în acest sens îl reprezintă crearea cât mai rapidă a unui Grup de Luptă NATO în România. Trebuie să luăm măsuri imediate, cu efecte pe termen lung şi voi susţine acest lucru şi la Summitul NATO care va avea loc acum, joi, la Bruxelles. Dorim, împreună cu Polonia, reafirmarea clară a sarcinii prioritare fundamentale a NATO – apărarea colectivă. Vizita Preşedintelui Biden în Europa şi participarea sa la Summitul aliat de peste două zile transmite, o dată în plus, un mesaj puternic al unităţii şi solidarităţii aliate, dar şi al susţinerii Statelor Unite ale Americii pentru securitatea noastră. Împreună cu Preşedintele Duda am abordat şi priorităţile noastre comune în relaţia transatlantică, în special în actualul context”, adaugă şeful statului român.

El precizează că a decis , împreună cu preşedintele Duda, organizarea la Bucureşti a unui Summit al Formatului B9 la Cotroceni.

„Ne vom reuni astfel cu două săptămâni înainte de Summitul aliat pentru a ne coordona poziţiile în ceea ce priveşte consolidarea substanţială a Flancului Estic. Am discutat şi despre criza umanitară profundă generată de agresiunea Federaţiei Ruse, care trebuie să înceteze imediat. România continuă să desfăşoare acţiuni complexe în sprijinul refugiaţilor din Ucraina. În acest sens, am avut un schimb de opinii şi de bune practici cu Preşedintele Poloniei în ceea ce priveşte măsurile implementate de fiecare stat pentru gestionarea valului de refugiaţi. Am evidenţiat şi operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea asistenţei pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova. De asemenea, am discutat despre rolul şi responsabilităţile pe care România şi Polonia le au în regiune. În acest context, am reconfirmat susţinerea fermă şi deplină a României pentru Republica Moldova, precum şi pentru suveranitatea şi integritatea sa teritorială. Impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova este unul major, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin solid şi coordonat, financiar şi logistic, din partea Uniunii Europene şi a statelor membre, care să acopere inclusiv securitatea sa energetică”, menţionează Iohannis.

Potrivit acestuia, România şi Polonia sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei în Uniunea Europeană.

„În plan bilateral, ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate să fie dublate de o cooperare economică robustă şi fructuoasă. Sunt convins că vom reuşi să creştem volumul schimburilor comerciale şi al investiţiilor reciproce, inclusiv în domenii de cooperare strategică. Am discutat şi despre proiectele strategice de interconectare regională de interes atât pentru România, cât şi pentru Polonia. Mă refer aici la proiectele Rail2Sea şi ViaCarpathia, deosebit de importante din punct de vedere economic şi pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic. România şi Polonia vor continua să coopereze îndeaproape pentru identificarea de modalităţi concrete pentru realizarea acestor proiecte. În final, doresc să reafirm convingerea că România şi Polonia, unite de un parteneriat şi o prietenie trainice, vor continua acţiunea lor hotărâtă pentru a face ca libertatea, dreptul popoarelor de a-şi decide singure soarta, pacea şi securitatea să rămână reperele prezentului nostru”, conchide Iohannis, în declaraţia comună de presă susţinută alături de omologul polonez, Andrzej Duda.

Ştirea iniţială

Conform agendei oficiale a lui Klaus Iohannis, primirea preşedintelui polonez Andrzej Duda va avea loc la ora 16, Holul de Onoare de la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis şi Andrzej Duda vor avea convorbiri tête-à-tête, convorbiri oficiale şi vor susţine declaraţii de presă comune.

Vizita preşedintelui polonez vine în contextul situaţiei conflictului armat declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, conform News.ro.

Citeşte şi: Războiul din Ucraina se apropie de România. Clădiri rezidențiale din Odesa, bombardate de Rusia

Potrivit preşedinţiei poloneze, Duda vine din Bulgaria. Vizitele liderului polonez fac parte dintr-o amplă consultare înaintea summit-ului extraordinar al NATO de joi şi înaintea întâlnirii cu preşedintele SUA Joe Biden.

Preşedintele Klaus Iohannis a primit în ultima perioadă vizita preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a preşedintelui Republicii Bulgaria, Rumen Radev. De asemenea, preşedintele i-a primit pe preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sánchez, precum şi pe preşedintele Republicii Estonia, Alar Karis.

Citeşte şi: Klaus Iohannis îl atacă pe Putin la Consiliul European. Preşedintele României a cerut sancţiuni mai dure pentru Rusia