Klaus Iohannis intervine blând în scandalul legat de Canalul Bâstroe: „Ucrainenii au nevoie de sprijin, nu să fie certaţi”

Klaus Iohannis a avut prima reacţie oficială leagă de Canalul Bâstroe. „Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării, însă nu trebuie să amestecăm îngrijorarea și măsurile concrete pentru prezervarea biodiversității cu diverse abordări politice de moment. Dați-mi voie să vă spun că pe acel canal se draghează de ani de zile. Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale și trebuie respectate de toate părțile. Pentru a ști ce se întâmplă acolo e nevoie să vorbim cu ucrainenii, doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat. Am văut că la noi o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Unii politicieni cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public românesc, probabil în vederea alegerilor de anul viitor. Ucrainenii au solicitat să existe discuții al nivel de experți și cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului și pe alte paliere. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit.

Klaus Iohannis: „Politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții să vadă ce se întâmplă real acolo”

Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este bine să se verifice împreună cu ei. Până la urmă e teritoriu național ucrainean. Cred că este foarte bine ca politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu legislația intenațională, să se discute în bilateral, dar și cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin.

Nu mă înțelegeți greșit: nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei Dunării, dar nici nu pot să cred că este bine să ne ambalam fără să știm concret despre ce vorbim aici. Cred că multe declarații care s-au făcut în ultimele zile sunt și nepotrivite, și neproductive. Invit pe toți cei care sunt preocupați să aștepte până când experții verifică, discută și vin cu un plan de măsuri. Cred că e abordarea corectă, care ne duce la rezultate. Și ucrainenii fac lucrări pentru că vor să iasă undeva cu marfa lor. Cred că e de înțeles. Dar și noi avem pretenții ca Delta Dunării să fie protejată și asta e de înțeles. Dar calea este ca de obicei calea diplomatică.

Klaus Iohannis, lângă Joe Biden la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 de la Varșovia: „Avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii”
Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie. Nu e nicio noutate. Ei ne-au anunțat că vor să folosească canalul Bâstroe pentru a-și exporta marfa. Noi le-am dat un acord provizoriu până lucrările se clarifică. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul 1 pentru ei.”

Alte articole

Nicolae Ciucă se dezice total de Klaus Iohannis: „Toate drumurile mele duc la domnul președinte, oare nu vede nimeni diferența dintre noi?”

Iohannis a promulgat legea, pensiile încasate ilegal nu se confiscă, sumele nu se restituie la stat

Scandalul legat de Canalul Bâstroe. Ucraina, reacție, după ce s-a contrazis: Am notificat partea română, în august 2022, şi nu am primit comentarii. Nu vedem nicio problemă

Ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a reacționat, în scandalul care privește adâncirea canalului Bâstroe.

Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, a anunţat miercuri ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, transmite Reuters.

Săptămâna aceasta, România şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu indiciile că ţara vecină Ucraina a efectuat lucrări de dragare la canal care au efecte într-o zonă de coastă comună, sensibilă din punct de vedere ecologic, şi a cerut să poată verifica zona, scrie Agerpres. Ucraina, care a fost invadată de Rusia în urmă cu un an, a anunţat săptămâna trecută că pescajul navelor care traversează prin canalul Bâstroe a fost adâncit de la 3,9 metri la 6,5 metri.

Solicitarea României vine după ce Ucraina s-a contrazis pe tema lucrărilor efectuate. Ministerul ucrainean al Infrastructurii anunța, printr-o postare pe Twitter, pe 17 februarie, că a adâncit canalul Bâstroe, deși diplomații Kievului din România dădeau asigurări că se fac lucrări de mentenanță. Surse politice citate de Adevărul spun că instituțiile din subordinea Ministerului Transporturilor din România au concluzionat că ucrainenii au dragat cel puțin până la adâncimea de 7 metri pe Canalul Bîstroe, fără ca partea română să fie informată.

„Am notificat oficial partea română, în august 2022, şi nu am primit comentarii”

„Am notificat oficial partea română, în august 2022, că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”, a afirmat Vaskov, într-un interviu acordat Reuters.

La mijlocul anilor ’90 canalul avea o adâncime de 6,5 metri, dar în ultimii ani Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni.

„Nu vedem nicio problemă – nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională”, a declarat Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri.

Klaus Iohannis, sprijin total pentru Rep. Moldova: „Sunt dispus să merg mult mai departe cu ajutorul, dacă situația o impune”
Ucraina transportă cereale pe canalul Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei.

„Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate”, a explicat oficialul ucrainean.

El a spus că aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei. Ucraina, care şi-a majorat semnificativ exporturile prin porturile sale de la Dunăre, de 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc va permite să fie exporte lunar încă 500.000 tone.

„Este în interesul economic al Ucrainei”

Anterior, Ucraina a dezvoltat un plan de adâncire a canalului la 8,2 – 8,3 metri, care ar putea fi implementat în viitor. „Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului”, a explicat Vaskov.

„Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare”. Orice acţiune ar putea fi efectuată când va exista un acord cu România, a adăugat oficialul ucrainean.

România este un partener important economic al Ucrainei şi exportatorii au transportat anul trecut 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene prin portul românesc Constanţa de la Marea Neagră. În pofida scăderii recoltei din 2022 la aproximativ 54 milioane de tone, de la nivelul record de 86 milioane de tone din 2021, cel puţin 30 milioane de tone de cereale încă sunt în silozuri şi ar putea fi exportate, conform Ministerului Agriculturii.

Un cultivator şi un exportator global major, exporturile Ucrainei de cereale la 20 februarie 2023 înregistrau un declin de 28,7%, la 30,3 milioane de tone, în sezonul agricol 2022/2023, din cauza dificultăţilor logistice şi a recoltei mai reduse, provocate de invazia Rusiei.