Klaus Iohannis întoarce în Parlament controversata lege USR care îi trimitea la puşcărie pe consumatorii de etnobotanice

„Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, dependența de droguri este considerată boală cronică ce necesită asistență medico-psiho-socială specializată. În România, în prezent, serviciile de asistență medico-psiho-socială specializată răspund într-o măsură mică nevoilor persoanelor dependente de droguri și nevoilor de sănătate publică privind prevenirea transmiterii HIV/SIDA, hepatitelor virale B, C și TBC.”, se arată în cererea de reexaminare.

Potrivit șefului statului, soluția legislativă propusă vine în contradicție atât cu Strategia Națională Antidrog 2013 – 2020, cât și cu soluțiile propuse de forurile internaționale din domeniu.

Potrivit Strategiei Naționale Antidrog 2013–2020, printre principiile ce stau la baza acestui document strategic se numără principiul pragmatismului care se referă la adoptarea și implementarea de măsuri și intervenții fundamentate pe evidențe științifice, dar și principiul echilibrului, adică abordarea proporțională a intervențiilor din domeniul reducerii cererii și a ofertei de droguri. Strategia națională antidrog se axează pe o abordare integrată a reducerii cererii și ofertei de droguri prin îmbunătățirea activităților de prevenire și dezvoltarea circuitului integrat de asistență a consumatorilor de droguri respectiv diminuarea efectelor sociale ale infracționalității la regimul drogurilor și precursorilor, concomitent cu dezvoltarea coordonării, a cercetării, informării și cooperării internaționale în domeniu, vizând atingerea următoarelor obiective specifice, subsumate obiectivelor generale, pe următoarele direcții de acțiune.

Citeşte şi: Dan Barna, despre proiectul care a stârnit valuri de comentarii în online: Criminalizarea consumului de droguri nu este o soluţie

Alte articole

Un elev olimpic din București a devenit traficant de droguri. ”Toți profesorii știau. Nimeni nu s-a gândit la copilul ăsta, s-au gândit doar la reputația liceului”

ÎCCJ amână pentru 9 decembrie pronunţarea în cazul care ar putea introduce prag pentru conducerea sub influenţa drogurilor, pe modelul consumului de alcool

Potrivit documentului, direcțiile de acțiune ale reducerii cererii de droguri sunt prevenirea consumului de droguri (prevenire realizată în școală, în familie, în comunitate) și asistența consumatorilor de droguri (identificarea, atragerea și motivarea consumatorilor de droguri în vederea includerii în serviciile de asistență specializată și asistența specializată în vederea integrării sociale a consumatorilor de droguri). Pe de altă parte, reducerea ofertei de droguri se realizează printr-o serie de obiective printre care se numără dezvoltarea și consolidarea sistemului instituțional și legislativ privind combaterea ofertei de droguri sau eficientizarea activităților specifice de combatere a ofertei de droguri, a deturnării și traficului de precursori.

În mod similar, la nivel internațional, soluțiile propuse de forurile internaționale din domeniu (Organizația Mondială a Sănătății, Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate – UNODC sau Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA – UNAIDS) ca răspuns la problemele sociale și medicale generate de dependența de droguri se concentrează pe dezvoltarea rețelei de servicii specializate, cu precădere în comunitate, dat fiind faptul că măsurile care urmăresc pedepsirea persoanelor dependente de droguri au o eficiență socială redusă și costuri mari.

Potrivit proiectului USR, pedepsele cu închisoarea pentru deținerea sau vânzarea drogurilor sunt majorate cu până la 10 ani, legea în vigoare prevăzând pedepse cu închisoarea până la șapte ani. De asemenea, incriminată este și „deținerea de substanțe psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu”, pedeapsa ajungând până la doi ani de închisoare.