Procurorul general al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat, la începutul evenimentului, bilanţul de activitate pe 2014 al instituţiei pe care o conduce.
Kovesi a precizat că, anul trecut, s-au înregistrat o serie de premiere: „cele mai multe dosare penale înregistrate, cele mai multe dosare de soluționat, cele mai multe dosare soluționate, cele mai multe rechizitorii, cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate, cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați într-un an”.
„DNA a aplicat legea în mod egal. Nu a avut reţineri în a atinge vârful piramidei corupţiei, indiferent de culoarea politică. (…) Investigarea corupţiei la nivel înalt va continua”, a spus procurorul general.
Kovesi a mai spus că, anul trecut, DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea arestării a 9 parlamentari şi urmărirea penală a 12 miniştri sau foşti miniştri.
„În 2014 au fost investigații în dosare cu impact major în rândul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari și a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri. Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați de DNA într-un an. Este un semn evident al independenței DNA, iar investigarea corupției la nivel înalt va continua, indiferent de poziția administrativă, socială sau politică deținută de persoana vizată”, a afirmat Kovesi.
Şefa DNA a arătat că anchetele DNA au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale a proprietăților, sănătate, educație, achiziții publice, corupție în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.
„Unele anchete au avut un caracter preventiv și au asigurat evitarea producerii unor prejudicii bugetului de stat de sute de milioane de euro. Într-un singur dosar, intervenția procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA. În alte dosare, intervenția procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro”, a susținut șefa DNA.
Potrivit şefului DNA, ponderea infracţiunilor investigate a fost reprezentată de fraude privind procedurile de achiziţii publice, fiind peste 700 de cauze cu acest obiect.
„Într-un singur dosar intervenţia procurorilor a prevenit un prejudiciu de 105 milioane de euro, de 5 ori bugetul DNA într-un an. În dosarul retrocedărilor, s-a împiedicat un prejudiciu de peste 300 de milioane (…) Este important ca persoanele care au obţinut bani din fapte de corupţie să nu îşi păstreze averea. (…) Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”, a declarat Kovesi.
Kovesi a mai precizat că, în 2014, hotărârile judecătoreşti definitive în dosarele DNA au dus la „confiscarea de bunuri de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în 2013: „Dacă ar fi executate, e mai mult decât fondul de salarii al medicilor pe un an.”
Potrivit lui Kovesi, procurorii DNA au avut peste 9.100 de cauze, iar, în medie, un procuror a făcut acte de urmărire penala în 105 cauze în acelasi timp.
„Cei 86 de procurori care au desfășurat activități de urmărire penală în cursul anului 2014 au avut de soluționat peste 9.100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înființarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competența Direcției. Numărul rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară. Datele statistice confirmă eficiența activității DNA, precum și faptul că resursele investigative sunt canalizate către cauzele cu finalitate judiciară”, a spus Kovesi.
Procurorul general a arătat că numărul celor trimişi în judecată în 2014 s-a dublat, iar peste 1.130 de inculpati au fost condamnati definitiv.
Şefa DNA a arătat că, în 2015, priorităţile vor viza cauzele în fraudarea achiziţiilor publice, corupţia în mediul de afaceri, în educaţie, sănătate, cu accent pe confiscarea extinsă.
Potrivit lui Kovesi, prioritară este găsirea de soluţii care să permită limitarea numarului de dosare. „O prima rezolvare e cresterea numarului de procurori, am facut deja cerere pentru 50 de noi posturi”.
CITEŞTE ŞI Klaus Iohannis: Lupta anticorupţie trebuie să se ducă cu toată hotărârea. Şi SE DUCE!
Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, la intrarea în Cercul Militar Naţional, de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi.
La prezentarea bilanţului DNA sunt prezenţi şi premierul Victor Ponta, şeful interimar al SRI, Florian Coldea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Interne, Gabrile Oprea, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, vicepreşedintele CSM, Bogdan Gabor, şi reprezentanţi ai ambasadelor.
Cu o zi înainte de a participa la şedinţa de bilant a DNA, Klaus Iohannis a postat un mesaj pe Facebook.
„Treptat, România devine model și inspirație pentru alte țări în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Am constatat acest lucru cu prilejul recentei vizite la București a președintelui Bulgariei, Rosen Plevneliev. Mâine voi participa la prezentarea bilanțului DNA și voi sublinia din nou că trebuie să depășim definitiv situațiile în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi. Sper ca partidele politice să-și respecte angajamentul asumat public de a face mai simple și mai transparente procedurile parlamentare care privesc cererile justiției”, a scris Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, săptămâna trecută, că România a făcut pași importanți în lupta împotriva corupției şi că aceasta ”trebuie să se ducă cu toată hotărârea, şi se duce”, a adăugat şeful statului.
„Personal, încă de la început m-am exprimat explicit și foarte clar în această chestiune — lupta anticorupție trebuie să se ducă cu toată hotărâre și se duce. Este important pentru societatea noastră să avem această componentă și să dea rezultate”, a spus președintele Iohannis, la Cotroceni, după întâlnirea cu omologul său bulgar, Rosen Plevneliev.