„Nu întâmplător, lupta anticorupţie a fost una dintre temele principale ale campaniei mele prezidenţiale din simplul motiv că există corupţie în România şi există această ameninţare la adresa securităţii naţionale. Se vede că această corupţie a existat chiar şi în înalte sfere ale politicii româneşti”, a declarat Klaus Iohannis, arătând însă că în ultimii ani lupta anticorupţie a avut „rezultate notabile”, prin condamnarea unor politicieni şi funcţionari cunoscuţi. „Cred că astfel avem dovada că nu există doar dorinţă, ci este un fapt eradicarea corupţiei care frânează dezvoltarea României”, a punctat Klaus Iohannis.
Totuşi, preşedintele a admis că „mai este de lucru” până la o înlăturare a corupţiei: „Sunt hotărât să sprijin autorităţile care sunt implicate în lupta anticorupţie. Preşedintele are anumite pârghii prin numirea procurorului şef al DNA, prin demonstrarea determinării sale, prin abordarea publică a acestei chestiuni şi cred că am făcut acest lucru de la începutul mandatului meu şi până acum, să transmit semnale foarte clare: lupta împotriva corupţiei trebuie să continue cu intensitate mare”.
Citeşte şi Liberation: Klaus Iohannis a făcut din lupta anticorupţie calul său de bătaie
Klaus Iohannis a arătat că, dacă la nivel economic şi social România are nevoie de „noi impulsuri”, şi de „aborări mai curajoase”, la capitolul politică externă „nu este nevoie de schimbări semnificative în abordare”.
„Securitatea şi poziţia actuală a României, relaţiile cu partenerii noştri strategici se bazează pe 3 piloni: apartenenţa la Uniunea Europeană, la NATO şi parteneriatul strategic cu SUA. Trebuie să dovedim în aceste parteneriate că suntem un partener serios şi credibil, predictibil şi de cursă lungă. Aceste lucruri le-am dovedit şi le vom dovedi în continuare. Sigur, în cadrul acestor abordări este loc şi pentru relaţii bilaterale foarte bune, ca de exemplu parteneriatul strategic pe care România îl are cu Franţa. Este loc pentru colaborări în diferite formate, important este ca direcţia generală să se păstreze, iar România să fie considerată un partener serios şi de cursă lungă”, a subliniat Klaus Iohannis.
Citeşte şi Klaus Iohannis, mesaj surprinzător pe Facebook: „La mulţi ani, Roşia Montană”
Vorbind despre tensiunile create în regiune de conflictul dintre Rusia şi Ucraina, Klaus Iohannis a apreciat că Moscova „a ieşit din zona tratatelor pe care noi, europenii, le-am crezut clare pentru zona noastră”: „Este evident că Federaţia Rusă a depăşit nu doar cadrul acestor convenţii internaţionale, ci şi câteva linii roşii. Sunt de părere că aici trebuie făcut împreună cu aliaţii din UE şi NATO, nu separat, totul pentru a readuce toată lumea şi Federaţia Rusă să respecte contractele şi tratatele internaţionale. Orice altă soluţie nu poate să fie o soluţie definitivă şi viabilă”, a punctat Iohannis, adăugând că, deşi nu crede în ipoteza extinderii conflictului din Ucraina către graniţa cu România, România este interesată de „găsirea unor soluţii paşnice, acceptate şi de durată”.
Klaus Iohannis a discutat cu jurnaliştii francezi şi problema romilor din Franţa şi a rasismului. „Este clar că această problemă există. Nu putem să ne întoarcem privirea şi să credem că prin asta problema dispare. Trebuie spus că România a pus în practică multe proiecte pentru integrarea romilor, sunt în continuare preocupări foarte serioase şi la nivel de preşedinţie, şi la nivel de guvern pentru rezolvarea acestei chestiuni. Trebuie să fim, pe de altă parte, foarte realişti şi să recunoaştem că aceste probleme nu se rezolvă de azi pe mâine. Şi ar trebui să evaluăm unde am greşit în anii trecuţi când s-a abordat chestiunea integrării romilor în România şi UE. Pe de altă parte, trebuie să fim conştienţi că problema romilor nu mai este demult una doar a României, este o problemă care trebuie abordată cu partenerii europeni, dacă vrem să o rezolvăm în mod serios şi durabil”, a punctat Klaus Iohannis.