„Am avut un oaspete foarte special. În afară de participanţii uzuali, care suntem ţările din regiunea Adriatică, Marea Neagră, Baltică, am avut astăzi musafir pe preşedintele SUA, Donald Trump. Am avut o sesiune dedicată relaţiei transatlantice foarte bună şi foarte constructivă, după care am avut ocazia să participăm la o manifestare într-o piaţă centrală din Varşovia”, a spus Klaus Iohannis, potrivit News.ro.
Cu această ocazie, preşedintele Trump a susţinut un discurs public, pe care Iohannis l-a catalogat ca fiind „foarte bun”.
„A reiterat faptul că articolul 5 este evident foarte important şi va fi întrutotul respectat de SUA. Este articolul din contractul NATO, dacă pot să mă exprim aşa, care garantează că orice ţară sprijină oricare altă ţară, dacă este nevoie”, a spus preşedintele.
Preşedintele american Donald Trump şi-a reafirmat în acest discurs angajamentul faţă de Articolul 5 al NATO. Statele Unite ”au demonstrat nu doar prin vorbe, ci prin fapte, că susţine ferm” Articolul 5 cu privire la ”angajamentul apărării comune”, a subliniat Trump.
”E uşor să vorbeşti, însă faptele contează”, a insistat el.
Şeful statului american a fost criticat în primul său turneu în străinătate, îna mai, din cauză că nu şi-a exprimat în mod explicit angajamentul faţă de apărarea colectivă a statelor membrelor NATO, într-un discurs pe care l-a susţinut la cartierul general al Alianţei Nord-Atlantice, la Bruxelles.
Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington, prevede că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor membrilor Alianţei şi îi obligă pe toţi aliaţii să sară în apărarea ţării atacate.
Acest articol a fost invocat o singură dată în istoria Alianţei, în apărarea Statelor Unite, după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Varşovia, cu ocazia participării la summitul economic „Iniţiativa celor Trei Mări”, afirmând că el va fi organizat anul viitor în România. Şeful statului a precizat că obiectivele ţării noastre sunt atragerea investiţiilor şi dezvoltarea infrastructurii, pentru a crea un coridor între statele baltice şi Balcani care să treacă prin România. Un alt subiect discutat a fost cel al securităţii energetice şi diversificării surselor de energie.
Iohannis a afirmat că scopul acest summit este realizarea unor „coridoare” între nord şi sud, care să lege cere trei mări: Adriatică, Marea Neagră şi Marea Baltică. Potrivit preşedintelui, aceste „coridoare” trebuie să fie atât rutiere, cât şi ferate, dar şi în comeniul transportului de date şi de energie.
„Un aspect mai special pentru noi este faptul că am invitat participanţii să facem acest summit anul viitor în România, invitaţie care a fost imediat acceptată”, a spus şeful statului.
Întrebat care sunt obiectivele particulare ale României în acest context, Iohannis a spus că vom „contura” astfel de ţinte, împreună cu celelalte ţări participante. „Nu dorim să dezvoltăm iniţiative care ne separară de restul UE, ci care ajută ţările noastre, dar care se integrează perfect în obiectivele mari ale UE”, a spus el, adăugând că trebuie cu prioritate dezvoltată infrastructura, dar trebuie şi ca România să beneficieze de securitate energetică.
„Vrem să avem parte de toate ofertele economice care vin în avantajul ţărilor noastre”, a adăugat preşedintele.
Şeful statului a fost întrebat şi despre posibilitatea unui coridor Nord-Sud, care să treacă prin România, el afirmând că acest subiect a fost discutat, fiind un proiect care trebuie realizat.
O temă de discuţie a fost şi problema gazului lichefiat american, ca sursă alternativă de energie. Întrebat dacă acest proiect nu ar putea intra în contradicţie cu interesele Germaniei, care sprijină Nord Stream şi gazul rusesc, preşedintele a confirmat că acest subiect a fost atins.
„După părerea mea, trebuie să fim foarte realişti şi să gândim în primul rând la economiile noastre. Dacă vrem să avem securitate energetică, trebuie să avem disponibilitate energetică, să profităm de toate ofertele de energie care sunt pe piaţă. (…) Nu cred că trebuie să se teamă cineva de această ofertă de gaz lichefiat. Dacă condiţiile se încadrează în normele noastre este o sursă în plus”, a spus Iohannis.
Şeful statului a subliniat că va fi în ajutorul Europei să scadă dependenţa de gazul rusesc, chiar dacă aceasta nu este o problemă care să afecteze neapărat şi România.