Klaus Iohannis, mesaj către Executiv: În afară de hărţi colorate şi planuri frumoase, lumea se uită şi la rezultate

Preşedintele KLaus Iohannis a declarat, joi, la Piteşti, că autorităţile guvernamentale trebuie să înţeleagă o dată pentru totdeauna că investitorii străini nu trebuie priviţi cu adversitate, dimpotrivă.

„Executivul ar trebui să facă toate eforturile pentru a aduce în România noi firme străine cât mai performante, în special în sectoarele în care dispunem de avantaje competitive remarcabile şi avem suficiente sectoare de acest tip”, a spus şeful statului, la Piteşti, la dezbaterea „Industria auto, motorul dezvoltării economiei. Factori de creştere a competitivităţii”.

Iohannis a menţionat că, în economia contemporană, industria auto este vârful de lance al competitivităţii industriale, care stimulează dezvoltarea pe orizontală pentru foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii. El a spus că cifra de afaceri a sectorului industriei auto a crescut de 3 ori în ultimii 10 ani, până la circa 23 de miliarde de euro în prezent, iar România se află în primii 10 producători auto din Uniunea Europeană, cu peste 350.000 de autoturisme produse la sfârşitul anului trecut.

„De asemenea, premisele pentru 2018 în planul producţiei de autoturisme sunt cât se poate de promiţătoare. Per total, industria auto generează peste un sfert din exporturile României, acesta fiind şi cel mai solid indiciu al competitivităţii sale. Vorbim, aşadar, despre modele de creştere economică sănătoasă, care se bazează în principal pe investiţii şi pe exporturi, nu doar pe vâltoarea conjuncturală a consumului. Companiile pe care dumneavoastră le reprezentaţi sunt piloni autentici ai economiei româneşti, prin cele peste 200.000 de locuri de muncă din sector, prin impozitele plătite la bugetele publice şi oportunităţile de afaceri generate în plan local şi în plan regional. Exemplele de succes – Dacia la Mioveni, Ford la Craiova, Continental, la Timişoara şi Iaşi, dar şi mulţi alţii, demonstrează că investiţiile străine aduc beneficii pe termen lung, pentru întreaga societate. În acest sens, autorităţile guvernamentale trebuie să înţeleagă – odată pentru totdeauna – că investitorii străini nu trebuie priviţi cu adversitate, dimpotrivă, Executivul ar trebui să facă toate eforturile pentru a aduce în România noi firme străine, cât mai performante, în special în sectoarele în care dispunem de avantaje competitive remarcabile şi avem suficiente sectoare de acest tip”, a subliniat şeful statului.

Alte articole

Sorin Grindeanu: Sunt în lucru circa 800 de kilometri de autostradă sau drum expres. În patru ani, ar trebui să se circule pe 1.000 de kilometri noi

Dorinel Umbrărescu construiește mai repede decât în perioada lui Nicolae Ceaușescu. „Regele asfaltului” face progrese uimitoare în construcția drumurilor

Klaus Iohannis a precizat însă că, pentru a putea fructifica în mod eficient oportunităţile tehnologice şi de inovare ale industriilor viitorului, înainte de toate trebuie oferite soluţii credibile, cu efecte imediate, la problemele standard ale dezvoltării, cum ar fi cele care privesc rolul infrastructurii de transport.

„Ar fi mai simplu şi cu certitudine mai bine, în opinia mea, să construim autostrăzile de care avem nevoie în cât mai puţini ani, nu în decenii, aşa cum, din păcate, se prefigurează potrivit ritmului de melc de până acum. Eu sunt pe deplin convins că dezvoltarea infrastructurii este cea mai sigură cale de a întări unitatea şi convergenţa dintre regiunile României, pe lângă faptul că ar reprezenta un extrem de important avantaj pentru România. Însă, în programele guvernamentale, infrastructura, de cele mai multe ori, a fost o prioritate doar la nivel declarativ. Şi nu vorbesc doar de ultimii guvernanţi”, a precizat Iohannis.

El a spus că infrastructura nu este un slogan care sună bine doar când aduce capital electoral, dezvoltarea infrastructurii fiind chiar cheia prosperităţii, iar lipsa de autostrăzi este reclamată deopotrivă de mediul economic, dar, pe bună dreptate, şi de cetăţeni.

„Românii îşi doresc un trai mai bun şi recurg la proteste – până acum greu de imaginat – pentru a atrage atenţia asupra acestor probleme acute. În afară de hărţi colorate şi planuri frumoase, lumea se uită şi la rezultate, iar cei 15 km de autostradă daţi în folosinţă în ultimul an şi jumătate înseamnă ridicol de puţin, dovada lipsei de capacitate şi de mobilizare în jurul unui obiectiv naţional esenţial”, a declarat preşedintele.

Klaus Iohannis a subliniat că, de aceea, îşi doreşte să vadă oameni mai responsabili în funcţiile executive, care să gândească, dincolo de interesul de partid, în interesul României.

„Un alt exemplu, România trebuie să aibă o strategie coerentă şi eficientă în domeniul protecţiei mediului, un domeniu care ne este drag tuturor. Desfiinţarea intempestivă a timbrului de mediu, fără să existe soluţii alternative bine gândite, a făcut ca 60% din sutele de mii de autoturisme înmatriculate anul trecut în România să aibă peste 10 ani vechime, cu implicaţii negative clare asupra mediului. Iată că o politică orientată pe termen scurt poate aduce prejudicii pe termen lung, şi nu doar celor direct implicaţi”, a mai arătat şeful statului.

De asemenea, Klaus Iohannis a atras atenţia că Executivul a reuşit ridicol de puţin în privinţa numărului de kilometri de autostradă dați în folosință.

„În afară de hărți colorate și planuri frumoase, lumea se uită și la rezultate, iar cei 15 km de autostradă dați în folosință în ultimul an și jumătate înseamnă ridicol de puțini (…). Dacă am aduna promisiunile de kilometri de autostradă făcute de guvernanţi în ultimii 20 de ani, am avea autostrăzi cât China”, a adăugat şeful statului, spunând că nu înţelege de ce nu se trece la realizarea proiectelor, în condiţiile în care sunt şi bani, este şi nevoie de acestea.

Preşedintele a menţionat că fondurile europene sunt importante, pentru că sunt destinate dezvoltării regionale, dar că marile proiecte au nevoie de pregătire de specialitate şi de voinţă politică pentru a fi puse în practică. El a spus că majoritatea proiectelor de infrastructură sunt proiecte fazate, adică nu au fost realizate în exerciţiul bugetar 2007-2013 şi au fost trecute în 2014-2020, însă nici acum nu vor fi realizate.

Klaus Iohannis a arătat că, dacă de la Craiova sunt transportate automobile în Europa, durata medie de transport până la Curtici este de 24 de ore, iar de acolo până în Europa de Vest este de 12 ore. El a spus că tronsonul Cluj-Curtici, proiect prevăzut pentru fondurile europene, dar că CFR spune că ”speră” să înceapă execuţia abia în 2022, în condiţiile în care ciclul de finanţare se încheie în 2020.

”Alt proiect important – Autostrada Moldova, cu toţii ne-o dorim (…) Există un proiect pe fonduri europene autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, care acum e deja amânat cu 4 ani. De ce oare? Pe de altă parte, acolo unde se lucrează de multe ori anapoda”, a subliniat Klaus Iohannis, dând ca exemplu tronsonul de autostradă Deva-Lugoj, care trenează pentru că s-a început proiectul fără acordul de mediu complet.

”În mod normal, de aici guvernanţii ar fi trebuit să înveţe ceva, dar, surpriză, nu. Tronsonul 1 Piteşti – Cutrea de Argeş şi tronsonul 5 au intrat în procedură de licitaţie, ce credeţi?, făfă acord de mediu. Acum, sigur, speranţa este să nu fie probleme şi să fie luat acordul pe parcurs. Dar dacă păţim ca pe Deva-Lugoj şi stăm cinci ani ca să rezolvăm probleme care ar fi putut si uşor evitate dacă s-ar fi făcut respectivul studiu în timp util”, a mai declarat preşedintele.

El a spus că ”bani sunt, nevoie este, ceea ce lipseşte e o abordare serioasă, o aplecare asupra acestor chestiuni”.