Klaus Iohannis, mesaj de ultimă oră: „Ne confruntăm cu provocări excepţionale”

„Adevărul istoric, farul care ghidează România democratică

Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat pe 23 august 1939, a însemnat începutul celei mai întunecate perioade din istoria recentă pentru Europa Centrală și de Est. Băile de sânge, milioanele de vieți curmate, crimele în masă, actele de genocid, deportările, atitudinea disprețuitoare față de drepturile și libertățile fundamentale au fost consecințele traumatizante ale acestui crud și cinic pact. Jumătate din continentul european s-a confruntat cu cele mai odioase acte ale regimurilor totalitare, dictaturile provocând moarte și suferință timp de mai multe decenii, inclusiv după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Amintirea pactului criminal din 1939 și a efectelor sale tragice trebuie să educe, să îndrume, să avertizeze și să împiedice încercările de falsificare a istoriei.

Cunoașterea istoriei este în strânsă legătură cu progresul democratic. Democrația autentică se consolidează, în mod natural, într-o societate care își cunoaște și își asumă istoria. De aceea, condamnarea fermă a fascismului și comunismului nu este o formalitate ori o simplă evocare, ci reprezintă un act necesar pentru protejarea și promovarea principiilor democratice și ale statului de drept.

Alte articole

Două sate desființate de regimul Ceaușescu, locuri în care timpul pare că s-a oprit în loc. Oamenii le-au părăsit în anii ’70, casele lor devenind adăposturi pentru animale

Cine își mai aduce aminte de CICO? Ce conținea, de fapt, bătura pe care românii o adorau în timpul comunismului

Klaus Iohannis a promulgat legea care pregăteşte învăţământul pentru STAREA DE URGENŢĂ

În această zi ne amintim și omagiem actul curajos al Regelui Mihai și eroismul Armatei române, care au reușit, la 23 august 1944, să redea națiunii demnitatea și țării noastre cursul care a condus-o la victoria aliaților de acum 75 de ani. Cred cu tărie că, în ciuda numeroaselor falsificări și minciuni inventate vreme de aproape jumătate de veac, acest eveniment trebuie să rămână în istorie ca un exemplu remarcabil de viziune, responsabilitate, sacrificiu, unitate și solidaritate.

În această perioadă dificilă, când întreaga lume se confruntă cu efectele pandemiei de COVID-19, falsificările realității și cuvintele mincinoase au ucis mii de oameni prin ducerea în derizoriu a evidenței și negarea adevărului. În fața unui asemenea comportament întunecat și laș, trebuie să fim vigilenți în a discerne aceste amenințări în continuă schimbare. Să fim fermi și abili în confruntarea cu falsurile și să nu ne arătăm fragili în fața tentativelor de înșelare a semenilor noștri.

În vremurile pe care le trăim, acțiuni și discursuri populiste și extremiste tulbură viața societăților noastre. În fața acestor acte sordide, avem obligația să rămânem vigilenți și să respingem energic și ferm orice încercare de glorificare a regimurilor totalitare și de creare de noi mituri sau versiuni istorice menite să vulnerabilizeze sistemul de valori europene.

Ne confruntăm cu provocări excepționale, care ne cheamă să acționăm în unitate și solidaritate. Este nevoie de un efort comun pentru a garanta și proteja democrația, statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale, precum și demnitatea umană.

Trecutul nu mai poate fi schimbat, dar viitorul depinde de fiecare dintre noi. Politicienii care refuză din nou să asculte vocea poporului demonstrează că nu au înțeles că victoria împotriva regimurilor totalitare și dictatoriale a fost plătită cu prețul vieții multora care au luptat cu dedicație și curaj pentru libertatea noastră.

Putem garanta pacea și prosperitatea doar prin cunoașterea adevărului istoric. Generațiile tinere trebuie să cunoască ororile, represiunile în masă, crimele și suferințele pe care, cu bună știință, le-au provocat regimurile totalitare, sub diferite forme.

Noi trebuie să respectăm datoria sacră de a onora și prețui amintirea și sacrificiul victimelor inocente. Amintindu-le, nu le onorăm doar memoria, ci ne apărăm viitorul în fața răului!

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului”, a transmis preşedintele Iohannis într-un comunicat.