UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, la o reuniune de coordonare cu omologii din grupul statelor membre „Prietenii coeziunii”, în marja reuniunii extraordinare a Consiliului European în care se discută viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Obiectivul liderilor din acest grup, care se va numi începând de vineri „Prietenii unei Europe ambiţioase”, este obţinerea unui buget ambiţios, în interesul Europei şi al cetăţenilor europeni.
Din grupul „Prietenii coeziunii” fac parte: Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ungaria.
Înainte de cea de-a doua zi a reuniunii extraordinare a Consiliului European a existat şi o întâlnire a preşedinţilor Franţei, Emmanuel Macron, şi a cancelarului german, Angela Merkel, cu liderii „statelor frugale” – Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a întrerupt, joi seară, summitul pentru a avea negocieri bilaterale cu toţi şefii de stat sau de guvern prezenţi la reuniune, în încercarea de a ajunge la un acord cu privire la viitorul buget al UE.
Klaus Iohannis a avut, vineri dimineaţă, o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu cel al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce lucrările reuniunii extraordinare a Consiliului European pe tema bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027 au fost întrerupte.
Iohannis a declarat vineri că nu s-au făcut progrese în ceea ce priveşte negocierile pe bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, dar că atât preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cât şi cel Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost deschişi propunerilor României cu privire la bugetul multianual al UE.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, că rezultatul discuțiilor pe bugetul UE „este dezamăgitor”. Șeful statului a punctat că statele membre nu s-au armonizat asupra fondurilor care urmează să le fie alocate.
Scandal la negoicerile viitorului buget al UE, rpimul după Brexit. „Părerile sunt împartite între state membre UE pe buget. Majoritatea ne dorim un buget cât este propus sau mai mare. Au fost discutii. Au durat discuțiile până la 6 dimineața când am intrat eu cu echipa mea. Rezultatul este dezamăgitor. Nu s-au făcut progrese. Pozițiile nu s-au armonizat. Încercăm sa vedem dacă putem să obținem un progres în negocieri. Majoritatea dintre noi suntem destul de sceptici”, a declarat Iohannis, la Bruxelles.
„Continuăm discuțiile pe bugetul UE pe următorii 7 ani. Ieri am avut o rundă în plen în care fiecare și-a exprimat punctul de vedere, eu am reiterat necesitatea coeziunii. E vorba de bani pe care îi investim în fiecare comunitate. Sunt bani care ajung la fiecare român și ne ajută să ajungem la un nivel de dezvoltare comparabil cu celelalte state ale UE. Am subliniat că poiltica agricolă e un pilon de bază. Trebuie finanțat și trebuie pus accent pe fondurile rurale, acolo unde au apărut reduceri substanțiale”, a declarat Iohannis.
Klaus Iohannis s-a întâlnit cu preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene
Premierul ceh Andrej Babis a subliniat vineri, la Bruxelles, că un acord asupra viitorului buget al Uniunii Europene pentru 2021-2027 este posibil doar dacă Suedia, Danemarca, Ţările de Jos şi Austria îşi schimbă poziţia actuală, aceea de limitare a contribuţiei la 1% din PIB, transmite DPA.
”Dacă grupul celor patru ţări bogate Suedia, Danemarca, Ţările de Jos şi Austria insistă (asupra poziţiei lor), atunci putem pleca direct acasă”, a scris Babis pe contul său de Twitter.
El a adăugat că poziţia celor patru ţări înseamnă cu 75 de miliarde de euro mai puţin decât propunerea prezentată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care este de 1.094 miliarde de euro pentru cei şapte ani de programare financiară (1,074% din PIB-ul UE).
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene reiau vineri, la Bruxelles, discuţiile privind bugetul multianual al UE pentru 2021-2027, după ce prima zi a summitului european extraordinar nu a adus o propunere de compromis.
Ţările net contributoare, printre care Austria, Ţările de Jos, Suedia şi Danemarca, vor să-şi plafoneze plăţile, argumentând că ele contribuie cel mai mult la bugetul comunitar.
Majoritatea celorlalte ţări se opun ferm tăierilor planificate în fondurile pentru politica agricolă comună şi politica de coeziune. Mai mult, Italia şi Portugalia au anunţat clar că nu vor aproba propunerea lui Charles Michel în actuala sa formă.