Mandatul norvegianului Jens Stoltenberg în fruntea NATO se va încheia în septembrie anul viitor. Astfel, sunt vehiculate diverse nume de posibili înlocuitori. Potrivit oficialilor americani, citați într-un articol semnat de The New York Times, principalul favorit pentru funcția de secretar general este Chrysia Freeland, în vârstă de 54 de ani, vicepremier și ministru de Finanțe al Canadei.
Dacă SUA și-ar dori să o numească pe Freeland, UE are mai multe nume, din Estonia, Slovacia și Croația. Astfel, Bruxellesul i-ar dori montați pe funcția supremă de la NATO pe Kaja Kallas (45 de ani), premer al Estoniei, pe președintele Slovaciie, Zuzana Caputova (49 de ani) sau pe președintele Croației din perioada 2015-2020, Kolinda Grabar Kitarovic (54 de ani).
Până acum, patru femei propuse pentru NATO. Marea Britanie, care a părăsit UE, dar nu și NATO, își dorește în funcție un britanic, pe ministrul Apărării, Ben Wallace (52 de ani).
Astfel, informația transmisă de Deutsche Welle, la începutul anului, despre candidatura lui Klaus Iohannis la NATO, ar fi, de fapt, o informație falsă.
La începutul anului în curs, respectiv anul trecut, încrederea românilor în oficialul de la Cotroceni se prăbușise, potrivit sondajelor. Astfel, Iohannis era creditat cu aproximativ 11% din populație.
Din presa din Germania au circulat în ultimul an mai multe articole intens dezbătute în România. Printre ele, materiale elogioase la adresa procurorului Laura Codruța Koveși.
Dacă Iohannis nu va merge la NATO, acesta ar putea primi o funcție la Bruxelles sau Strasbourg, a scris de-a lungul timpului presa internațională.