UPDATE: Mesaj dur al președintelui Klaus Iohannis la prezentarea bilanțului Ministerului Public. Klaus Iohannis a subliniat că orice abatere a magistraților de la lege trebuie sancționată cu celeritate.
„Românii își doresc o țară în care statul de drept să fie respectat. Rolul magistraților este unul esențial pentru a avea o țară mai sigură și unde cei care încalcă legea nu scapă nepedepsiți sunt repere importante. Misiunea magistraților nu trebuie să fie perturbată, chiar dacă în ultima vreme presiunile s-au intensificat și presiunile politice au devenit din ce în ce mai puternice. Aveți un aliat puternic, societatea civilă, care a înțeles că justiția nu poate progresa dacă nu este lăsată să își facă treaba.
Magistrații reprezintă un reper moral în societate, de aceea orice abatere de la norme trebuie sancționate cu celeritate. România are nevoie de stabilitate la nivel legislativ. Am fost și rămân un susținător ferm al unei justiții drepte. Veți găsi mereu în mine un partener în respectarea legii”, a declarat preşedintele.
UPDATE: „În anul 2018, atenţia societăţii în ansamblu a fost concentrată asupra autorităţii judecătoreşti. Publicul a fost ţinut captiv într-o avalanşă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, iniţiative parlamentare, decizii judiciare şi extrajudiciare şi abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă a instituţiilor sistemului judiciar. Sub pretextul devoalării abuzurilor, modul de înfăptuire a actului justiţiei şi mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială şi a probităţii acesteia (…) cu consecinţa inducerii artificiale a unei animozităţi asupra unui întreg corp profesional care îşi desfăşoară activitatea, sarcinile, cu onestitate şi în anonimat. A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituţiilor judiciare, în special asupra Parchetelor. În acest context, procurorul general a fost pus în situaţia de a adopta, în numeroase rânduri, poziţii publice şi instituţionale în sensul apărării independenţei procurorilor. A fost anul în care au continuat în avalansă demersurile de modificare a legilor justiției, a codurilor”, a spus procuror general Augustin lazăr, la prezentarea bilanţului Parchetului General pe 2018.
„A fost anul în care factorul politic a insistat şi a reuşit revocarea procurorului şef al DNA apoi, contrar avizului negativ al CSM, a iniţiat revocarea procurorului general”, a mai spus procurorul general.
El a amintit în context despre îngrijorările partenerilor europeni în privinţa independenţei justiţiei.
” Ignorarea recomandarilor din MCV si regresele au generat ingrijorari pentru parteneri. Au existat noi recomandari, iar intre acestea se regasesc punerea in aplicare a Legilor justitiei, suspendarea revocarii procurorilor de rang inalt”, a mai spus Augustin Lazăr.
Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat, miercuri, că în climatul ”neprietenos” în care şi-au desfăşurat activitatea, procurorii au continuat să îşi îndeplinească atribuţiile prevăzute de lege.
”Coordonatele de bază ale activităţii acestora au fost şi în anul 2018 volumul mare al cauzelor de soluţionat, complexitatea deseori ridicată imprimată de obiectul şi natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale şi juridice din aceste speţe, abordarea multidisciplinară”, a spus Lazăr.
În anul 2018, procurorii au avut de soluţionat 1.753.540 cauze, din care au fost soluţionate 543.971 (cu peste 10.000 mai mult decât în 2017). Au fost emise 46.441 soluţii de trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017) privind 58.979 inculpaţi (din care 242 persoane juridice).
”Un sector de activitate care a fost prioritar îl constituie violenţa în familie. În anul 2018 au fost trimişi în judecată 1.360 inculpaţi pentru infracţiuni care se subsumează acestei noţiuni, reprezentând 2,3% din totalul celor trimişi în judecată. Este mult, violenţa în familie este în creştere. S-au înregistrat 205 copii victime ale părinţilor, din care 151 minori. Din aceştia, se remarcă 29 victime ale infracţiunii de omor (inclusiv tentativa), din care 12 minori şi 32 victime ale infracţiunii de viol, din care 30 minori”, a mai spus Lazăr.
Potrivit acestuia, s-au constatat creşteri ale numărului de inculpaţi trimişi în judecată la infracţiunile de dare de mită (de la 158 în 2017, la 212 în 2018, în creştere cu 34,2%), trafic de influenţă (de la 80 în 2017, la 87 în 2018, în creştere cu 8,7%)] şi cumpărare de influenţă (de la 96 în 2017, la 121 în 2018, în creştere cu 26%).
”Similar anului 2017, se evidenţiază mărirea numărului de inculpaţi trimişi în judecată pentru infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, de la 20.380 în 2017, la 22.047 în 2018”, a mai spus Lazăr.
UPDATE. Protest cu banderole albe la bilanțul Ministerului Public. Procurorii Romulus Varga și Ion Șandru au venit miercuri cu banderole albe la sediul Cercului Militar, în semn de protest față de OUG 7 pe legile justiției.
UPDATE. Tudorel Toader nu participă la şedinţa de prezentare a bilanţului Ministerului Public pe anul 2018. Ministerul Justiţiei a confirmat, într-un răspuns pentru STIRIPESURSE.RO, că nu se va afla la evenimentul de la Cercul Militar Naţional.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului participă, miercuri, la şedinţa de prezentare a Raportului de activitate a Ministerului Public pe anul 2018. Prezentarea bilanţului are loc, începând cu ora 11.00, la Cercul Militar Naţional.
Şeful statului a participat şi anul trecut la prezentarea bilanţului Parchetului General şi a vorbit despre ”o încercare de a slăbi independenţa procurorilor” şi de a-i subordona politicului.
„Vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în anul care s-a scurs. Ministerul Public are un rol constituţional foarte bine definit. Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societăţii şi un apărător atât al ordinii de drept, cât şi al drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Alăturarea acestor atribuţii nu este întâmplătoare. În virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat. Imparţialitatea, integritatea şi profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicaţi în procesul penal. (…) Vreau să fiu foarte clar aici: sintagma din Constituţie este „sub autoritatea ministrului Justiţiei”, şi în niciun caz „în subordinea ministrului Justiţiei”. Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independenţa procurorilor şi de a legitima supunerea lor faţă de voinţa politicului, fapt inacceptabil”, a afirmat Iohannis.
Citeşte şi: Augustin Lazăr cere Avocatului Poporului să atace la CCR OUG 7 prin care s-au modificat legile justiţiei
El a mai spus că este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, astfel încât magistraţii să nu fie supuşi unor comenzi din partea unei majorităţi politice.
„Magistraţii sunt cei chemaţi să se asigure că aceste dispoziţii constituţionale se aplică, astfel încât societatea românească să aibă certitudinea că democraţia se consolidează şi că viitorul său european nu este pus în pericol. Tocmai de aceea este obligatorie existenţa unui cadru normativ clar şi predictibil, în care orice magistrat îşi desfăşoară activitatea independent şi eficient, fără să fie supus vreunei comenzi din partea unei majorităţi politice conjuncturale şi vremelnice. În mod evident, asigurarea unui proces corect, înfăptuirea unei justiţii drepte, nevoia de locuri de detenţie care să asigure condiţii civilizate sunt de necontestat şi ţin de respectarea unor drepturi umane fundamentale. Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătăţite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea. În acest context, cu atât mai important este ca magistraţii să nu uite niciun moment rolul esenţial pe care îl au nu doar în înfăptuirea actului de justiţie, ci şi ca reper de responsabilitate şi moralitate în societatea românească. Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate. Dacă se fac greşeli, cei responsabili trebuie să fie traşi la răspundere, iar acolo unde se constată abuzuri, sancţiunile trebuie aplicate urgent şi cu severitate. Cea mai bună apărare împotriva oricăror încercări de denigrare a unei profesii este asigurarea unui standard înalt de etică şi profesionalism şi rezolvarea eficientă a acelor probleme punctuale care sunt inevitabile în orice domeniu”, a adăugat preşedintele Klaus Iohannis, în 2018, la bilanţul Ministerului Public, la care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a participat.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în repetate rânduri, că-l susţine pe procurorul general Augustin Lazăr şi, tot în repetate rânduri, a precizat că nu va da curs cererii privind revocarea din funcţie a acestuia.
Ultima dată, în 4 ianuarie, şeful statului a spus că nu va da curs cererii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr de a cărui activitate este mulţumit.
”Domnul ministru, neavând altă treabă de făcut, mi-a trimis din nou documentele pentru revocare. Nu îl voi revoca pe procurorul general”, a declarat atunci Klaus Iohannis.
Întrebat de ce nu va da curs cererii de revocare, Iohannis a spus: ”Am mai explicat, dar îmi face plăcere să mai spun. Sunt mulţumit de activitatea domnului procuror general, face o treabă foarte bună. Explicaţiile domnului ministru nu satisfac rigorile legii”.
Secţia pentru procurori a CSM a avizat negativ, în 19 noiembrie, propunerea ministrului Justiţiei de revocare a procurorului general Augustin Lazăr.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, în 24 octombrie, că declanşează revocarea lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general, acuzându-l pe acesta că a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional. Toader a prezentat un raport de evaluare care cuprinde 20 de puncte, cum a fost şi la evaluarea fostei şefe a DNA.