Klaus Iohannis,la şedinţa de bilanţ a Ministerului Public: În 10 ani de la aderare am făcut progrese remarcabile. Când scăpăm de MCV

UPDATE. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că bilanţul în cifre al Ministerului Public vorbeşte de la sine. „Justiţia este un serviciu public, iar consolidarea încrederii în justiţie a oamenilor este un semnal că democraţia se maturizează”.

Klaus Iohannis a subliniat că nimeni nu este mai presus de lege.  „În 10 ani de la aderarea la UE am facut progrese remarcabile. MCV se va încheia cand cele patru obiective vor fi fost atinse si vor deveni ireversibile. Obiectivul nostu este ca procesul sa fie ireversibil”.

„Românii îşi doresc să trăiască într-o ţară eliberată de corupţie şi au devenit tot mai vigilenți la orice abateri care pun în pericol democraţia. Am participat astăzi la bilanţul Ministerului Public, unde am spus că întărirea statului de drept depinde şi de responsabilitatea şi echilibrul cu care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile. Aceasta înseamnă să acţioneze independent de factorul politic, dar şi să se asigure că drepturile şi libertăţile civice nu sunt încălcate. Rămân un partener al tuturor instituţiilor care fac din România o democraţie consolidată, în care legea este unanim respectată, iar justiţia se înfăptuieşte în mod egal pentru toţi”, a mai punctat Iohannis.

Alte articole

DNA a dat iama în firmele de ride-sharing: trei administratorii au fost reţinuţi, alţi trei fiind plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este imens

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Mesajul integral al lui Klaus Iohannis

„Bilanţul este unul care vorbeşte de la sine: aproape 570.000 de dosare soluționate, cuprinzând un număr de 47.000 de rechizitorii și peste 63.000 de inculpați trimiși în judecată. Sunt cifre impresionante pentru instituția dumneavoastră.

Principala misiune care îi revine Ministerului Public este garantarea respectării legii, iar aceasta este o activitate esenţială în orice democraţie consolidată.

Reprezentarea intereselor generale ale societăţii şi apărarea ordinii de drept nu pot fi concepute fără asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, principii definite extrem de clar în Constituţie.

Din această perspectivă, întărirea statului de drept în România depinde şi de capacitatea dumneavoastră de a vă îndeplini atribuţiile cu echilibru, acţionând în egală măsură pentru protejarea unui interes public, dar şi pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor civice.

Justiția este în primul rând un serviciu public. Consolidarea de la an la an a încrederii cetăţenilor în justiție este un semnal că democrația din România se maturizează.

Românii devin tot mai vigilenți la abaterile de la ordinea de drept, dar și mai hotărâți să își apere drepturile și libertățile, aspecte strâns legate și de percepția asupra corupției.

Faptul că, la nivelul unei tot mai largi părţi a societăţii, aceste principii se transpun în mod de viaţă înseamnă că aşteptările publice de la toate componentele sistemului judiciar sunt din ce în ce mai mari. Cu atât mai important este ca dumneavoastră să rămâneţi loiali normei constituționale «Nimeni nu este mai presus de lege» şi să vă exercitaţi atribuţiile cu obiectivitate, fără a fi influenţaţi de calitatea persoanei cercetate sau de apartenenţa ei politică ori de altă natură.

Numărul de cauze înregistrate la nivelul parchetelor este în continuare unul ridicat, în ciuda trendului ușor descendent din ultimii doi ani.

Pentru ca statul român să poată proteja drepturile şi libertățile, să poată asigura respectarea ordinii de drept și a intereselor generale ale societății, avem nevoie de un Minister Public independent și eficient, un corp al procurorilor care să facă față tuturor provocărilor actuale.

De asemenea, o calitate din ce în ce mai bună a actelor de urmărire penală nu va face decât să întărească încrederea cetăţenilor în lege şi în justiţie.

În cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a făcut progrese remarcabile în domeniul justiției.

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România se va încheia când cele patru obiective de referință stabilite – independența și eficiența sistemului judiciar, integritatea și lupta împotriva corupției – vor fi fost atinse și vor deveni ireversibile.  Ultimele rapoarte MCV au remarcat în mod constant progresele obținute în domeniul justiției, dar au solicitat și sustenabilitate.

Cu toate acestea, încercări de a reveni la situații anterioare reformei, punerea sub semnul întrebării a autorității hotărârilor judecătorești sau a independenței magistraților nu fac decât să încetinească acest progres și să afecteze direct România.

Obiectivul nostru este ca în domeniul justiţiei progresul să devină ireversibil.  2016 este cel de al doilea an în care nu există recomandări specifice în raportul MCV la adresa Ministerului Public, punându-se însă accent pe mecanismele de prevenție și pe transpunerea în practică a cadrului strategic elaborat de România.

Doamnelor şi domnilor,

Atacurile la adresa procurorilor și judecătorilor au cunoscut în ultima perioadă o creștere îngrijorătoare. De aceea, apărarea independenței și imparțialității sistemului judiciar, precum și a reputației profesionale a magistraților sunt cât se poate de necesare.

O democraţie consolidată şi un stat de drept veritabil nu pot fi imaginate în absenţa unui sistem judiciar independent şi imun la factorii de presiune politică.

Cred că românii au arătat fără echivoc că îşi doresc să trăiască într-o ţară eliberată de corupţie, în care justiţia îi sancţionează pe cei care greşesc, un stat care pune pe primul plan legea, regulile, corectitudinea şi nu abuzurile.

Ministerul Public se va confrunta şi în perioada următoare cu o serie de provocări care continuă să rămână la un nivel ridicat.

O instrumentare mai eficientă a diverselor tipuri de cauze, o atenție sporită la efectuarea actelor de urmărire penală și respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor, reducerea numărului de dosare și echilibrarea volumului de activitate al parchetelor sunt doar câteva dintre acestea.

Sunt însă convins că printr-un dialog constant și prin plasarea de fiecare dată a interesului public în centrul atenţiei dumneavoastră, astfel de provocări pot fi lesne depășite.

Nu aș vrea să închei fără să mai adaug un lucru: apreciez foarte mult faptul că Ministerul Public face eforturi susținute pentru restabilirea adevărului și pentru tragerea la răspundere a celor vinovați de crimele comise în timpul comunismului, ca și în perioada tulbure care a urmat.

De aceea, aștept, ca și societatea românească, finalizarea anchetelor privind Revoluția și Mineriada, așa cum scrie la carte: prin decizii clare și cât mai rapide, temeinice și legale.

Doamnelor şi domnilor,

Prin profesionalismul și verticalitatea de care daţi dovadă în îndeplinirea misiunii ce revine Ministerului Public, contribuiţi la recâştigarea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie din România.

Vă felicit încă o dată pentru activitatea desfăşurată anul trecut şi, prin prezenţa mea astăzi, aici, vreau să vă asigur că aveţi în mine un partener în efortul de a face România o democraţie consolidată, o ţară în care legea este unanim respectată, iar justiţia se înfăptuieşte în mod egal pentru toţi”.

Şedinţa de bilanţ  pe anul 2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început la ora 11,00, în Sala Amfiteatru a Institutului Naţional de Statistică.

Bilanţul Ministerului Public vine după ce, în 23 februarie, a avut loc bilanţul DNA, iar în 16 februarie a fost prezentat raportul de activitate pe 2016 al DIICOT, la  aceste şedinţe participând şi şeful statului.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, în 3 martie, că în cel mult o lună şi jumătate va prezenta Guvernului un proiect de lege care apoi va fi trimis spre dezbatere în Parlament, pentru punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile Curţii Constituţionale, transmite News.ro.

”Ca orizont de timp, chiar ieri (2 martie, n.r.) vorbeam cu colegii mei de la Ministerul Justiţiei, intenţionăm ca în maxim o lună, o lună şi jumătate, să prezentăm Guvernului un draft, un proiect de lege care să fie însuşit de către Guvern şi să fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Cu alte cuvinte, există obligaţie pe de o parte şi dezbatere parlamentară, pe de altă parte, excluzând ideea Ordonanţei de Urgenţă”, a declarat, ministrul Justiţiei, într-un interviu pentru Radio Iaşi.

El a spus că modificarea legislaţiei penale este ”opera legiuitorului” şi că punerea de acord a legislaţiei ”apare ca o necesitate obiectivă, adică nu mai este o problemă de apreciere”.

Întrebat dacă va mai exista un prag în privinţa abuzului în serviciu, precum cel de 200.000 de lei existent în OUG 13, ministrul Tudorel Toader a răspuns: ”Decizia Curţii Constituţionale are un dispozitiv şi multe considerente. Ce spune dispozitivul deciziei? Că un funcţionar public va răspunde pentru neglijenţă în serviciu atunci când i se va reproşa neîndeplinirea unei obligaţii de serviciu, dar obligaţie de rang legal, adică prevăzută într-o lege organică ordinară, Ordonanţă de Urgenţă sau Ordonanţă simplă sau când i se va imputa neîndeplinirea respectivei obligaţii. (…) Legiuitorul trebuie să stabilească un prag minim, sub care răspunderea e disciplinară, peste care răspunderea poate fi de natură penală”.

Cât priveşte necesitatea modificării codurilor pe argumentul aglomeraţiei din penitenciare, ministrul Justiţiei a spus că „politica penală are un caracter preventiv” şi că ”dacă ne uităm în istoria dreptului penal românesc au fost relativ multe acte de clemenţă”.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis, declara, în 23 februarie, la bilanţul DNA, că legislaţia din domeniul luptei anticorupţie trebuie amendată doar în urma unor ample dezbateri publice şi numai după consultarea instituţiilor din domeniu.

”Ordonanţa nr. 13, nefericita Ordonanţă 13 din 2017, a fost abrogată, măsurile ameninţătoare la adresa luptei anticorupţie au fost retrase şi sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată. Avem o legislaţie adesea deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, dar măsuri precum cele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală sau legi de graţiere colectivă au nevoie de o dezbatere amplă în spaţiul public, de transparenţă şi responsabilitate în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017”, a declarat Klaus Iohannis.