Klaus Iohannis participă, luni şi marţi, la reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles. Ce subiecte se discută

Klaus Iohannis va susține necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii cu privire la abordarea viitoare a relațiilor cu Federația Rusă. Printre subiectele care vor fi discutate la Consiliul European se numără relațiile cu Rusia și Marea Britanie, pandemia COVID-19 și combaterea schimbărilor climatice.

Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European vizează coordonarea la nivelul Uniunii Europene în contextul pandemiei de COVID-19, combaterea schimbărilor climatice, relaţiile Uniunii cu Rusia şi cu Regatul Unit al Marii Britanii.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, referitor la pandemia de COVID-19, preşedintele Iohannis va susţine asigurarea unei coordonări strânse între statele membre, precum şi menţinerea unei abordări vigilente în continuare.

„Preşedintele Klaus Iohannis va pleda pentru implementarea rapidă şi unitară a certificatelor verzi digitale la nivel european, reiterând ideea ca acestea să nu afecteze exercitarea dreptului fundamental al cetăţenilor la libera circulaţie. Preşedintele României va susţine, totodată, operaţionalizarea cât mai rapidă a unui mecanism european de donare a vaccinurilor pentru statele din afara Uniunii Europene”, arată Administraţia Prezidenţială, conform Agerpres.

Alte articole

Explozie de proporții în trenul care transportă europarlamentari de la Strasbourg la Bruxelles

Cum vrea Bruxelles-ul să favorizeze anumite industrii și să le suprareglementeze pe altele. Impactul asupra României

Klaus Iohannis va insista pentru ca autorităţile Marii Britanii să nu discrimineze cetăţenii statelor membre UE

Şeful statului va sublinia, referitor la combaterea schimbărilor climatice, necesitatea creării unui cadru legal flexibil care să permită statelor membre ale Uniunii să identifice cele mai bune soluţii pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu anul 1990.

„Preşedintele României se va pronunţa pentru asigurarea unei partajări echitabile a eforturilor, astfel încât contribuţiile fiecărui stat membru, în special în termeni de costuri, să nu reprezinte un obstacol pentru dezvoltarea economică a acestora”, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Legat de relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, preşedintele Klaus Iohannis va pleda pentru o abordare unitară şi solidară din partea Uniunii, pe baza celor cinci principii directoare agreate anterior. De asemenea, va susţine necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii cu privire la abordarea viitoare a relaţiilor cu Federaţia Rusă.

Preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia, referitor la relaţiile Uniunii cu Marea Britanie, necesitatea menţinerii unei abordări constructive a Uniunii bazate pe principiile unităţii, solidarităţii şi nediscriminării.

„Pe de altă parte, în ceea ce priveşte tratamentul diferenţiat aplicat de autorităţile britanice cetăţenilor europeni referitor la taxele pentru vizele de muncă, preşedintele României va insista ca statele membre şi instituţiile europene să facă demersuri susţinute pentru a convinge autorităţile britanice să aplice un tratament nediscriminatoriu faţă de toţi cetăţenii Uniunii Europene”, mai arată Administraţia Prezidenţială.

Citeşte şi: PNL nu se sperie de moţiunea de cenzură anunţată de PSD. Daniel Fenechiu: „Nu văd motiv serios de îngrijorare. Din ce ştiu, guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament”