Klaus Iohannis, în Ungaria. Este prima vizită a unui șef de stat român la Budapesta în ultimii 14 ani

UPDATE. Iohannis, la Budapesta: Cred cu tărie că este absolut necesară evitarea gesturilor unilaterale sau controversate

După vizitele din ultimii ani în România ale președintelui și premierului Ungariei care au stârnit tensiune, de la Budapesta, președintele Klaus Iohannis a transmis că „este absolut necesară evitarea gesturilor unilaterale sau controversate”. Șeful statului român se află în Ungaria, în prima vizită la acest nivel din ultimii 14 ani.
„Am exprimat disponibilitatea deplină a autorităților române de a acționa pentru consolidarea dialogului și a cooperării bilaterale și de a oferi și mai multă substanță Parteneriatului Strategic dintre țările noastre.

România urmărește ca acest dialog să aibă o dinamică pozitivă, de dezvoltare și aprofundare, în interesul tuturor cetățenilor noștri, indiferent de originea lor etnică. România promovează o abordare deschisă, transparentă, pragmatică, bazată pe încredere reciprocă. Cred cu tărie că este absolut necesară evitarea gesturilor unilaterale sau controversate. Trebuie să existe, de ambele părți, hotărârea de a privi viitorul relațiilor noastre într-o perspectivă axată pe dezvoltare, cooperare, identificarea elementelor care ne unesc și a intereselor similare, mai degrabă decât a celor care ne dezbină”, a declarat Iohannis, în conferința de presă susținută alături de președinta Ungariei, Katalin Novak.

El și-a exprimat speranța că vizita sa la Budapesta va contribui la „ameliorarea semnificativă” a relației româno-ungare.

Alte articole

Marcel Ciolacu, desemnat premier al României. Klaus Iohannis: „Coaliția pro-europeană mi-a propus un candidat și îl accept”

Klaus Iohannis a anunţat când va desemna noul premier al României. Marcel Ciolacu, propunerea PSD-PNL

Președintele Iohannis nu are o întâlnire și cu premierul Viktor Orban care se află într-o vizită în Georgia.

O altă temă abordată a fost necesitatea adoptării, până la finalul anului a deciziei privind aderarea la UE a Ucrainei şi Republicii Moldova, a mai explicat şeful statului.

„Am abordat şi cele mai importante subiecte de pe agenda europeană, inclusiv în perspectiva deţinerii, de către Ungaria, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în a doua jumătate a anului viitor. Am reiterat angajamentul României pentru avansarea agendei europene, pentru a avea o Uniune unită, mai puternică şi mai rezilientă. Avem nevoie de o Uniune capabilă să răspundă prin soluţii comune provocărilor unui context internaţional foarte complicat. Discuţiile noastre au evidenţiat sprijinul ambelor state pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii. Am reiterat susţinerea fermă a României pentru adoptarea până la finele acestui an a deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova”, a mai afirmat Preşedintele României.

Alt subiect discutat a fost aderarea României la Schengen, care este o prioritate europeană a ţării noastre, a mai spus Klaus Iohannis. De asemenea, Iohannis a precizat că i-a prezentat omologului ungar eforturile României pentru creşterea capacităţii de tranzitare a cerealelor ucrainene.

„Am abordat în cadrul discuţiei noastre şi subiectul aderării României la Schengen – prioritatea noastră europeană. Contăm şi pe mai departe pe sprijinul Ungariei şi vă mulţumesc, doamnă preşedinte, pentru că aţi expus foarte clar sprijinul pentru această extindere. Am discutat, de asemenea, despre situaţia din plan regional, european şi global, profund afectată de războiul de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Am reafirmat că sprijinul consistent al României pentru Ucraina va continua atât timp cât va fi nevoie, aşa cum am discutat cu preşedintele Zelenski ieri la Bucureşti. În acest context, am prezentat eforturile României pentru a creşte capacitatea de tranzit pentru continuarea facilitării transferurilor de cereale ucrainene pentru a nu permite o agravare a crizei alimentare globale”, a mai subliniat Klaus Iohannis.

Acesta a adăugat că a discutat cu Katalin Novák şi despre recentele incidente cu drone şi fragmentele din acestea care au ajuns şi pe teritoriul României şi a reiterat necesitatea întăririi capacităţilor de monitorizare şi supraveghere. Altă temă abordată a fost aderarea Suediei la NATO, lucrul necesar pentru consolidarea Alianţei Nord-Atlantice.

„În ceea ce priveşte situaţia de securitate la Marea Neagră, am reiterat faptul că reacţia rapidă a NATO şi a Aliaţilor la incidentele recente cu drone, care au adus atingere inclusiv teritoriului României, prin întărirea capacităţilor de monitorizare şi supraveghere, a fost exemplară şi continuăm demersurile pentru desfăşurarea de echipamente aliate de sprijin. Am discutat şi despre aderarea Suediei la NATO, care este necesară pentru consolidarea Alianţei. Doamnă preşedinte, vă mulţumesc pentru discuţiile foarte bune, de substanţă şi foarte deschise. Fie ca această vizită a mea aici să constituie un pas semnificativ în direcţia ameliorării semnificative a relaţiilor dintre statele noastre. Suntem vecini, avem oportunităţi foarte bune de colaborare economică şi cred că este important să le folosim”; a conchis Iohannis.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, va face, miercuri, o vizită oficială în Ungaria, la invitaţia preşedintelui Katalin Novák. Cei doi vor analiza situaţia actuală la nivel regional, european şi global.

Administraţia Prezidenţială a transmis că „vizita are loc în contextul unei dinamici crescute a contactelor la nivel înalt, după vizita oficială efectuată de preşedintele Katalin Novák la Bucureşti, în septembrie 2022, şi participarea la cel de-al 8-lea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, găzduit de preşedintele Românei în septembrie 2023”.

„Este prima vizită la nivel de şef de stat la Budapesta în ultimii 14 ani şi reprezintă o ocazie pentru a discuta, la acest nivel, despre stadiul relaţiei de Parteneriat Strategic şi despre perspectivele de dezvoltare a acestuia, precum şi despre modalităţile concrete de aprofundare a dialogului bilateral”, precizează sursa citată.

Citește și: Katalin Novák, președinta Ungariei, huiduită la Carei. „Aici e România, aici e ţara noastră!” VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis va arăta, la Budapesta, că Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări „reprezintă un instrument fundamental, care a vizat structurarea cooperării bilaterale pe baze noi, moderne, pragmatice şi de respect reciproc, în beneficiul tuturor cetăţenilor români şi ungari, indiferent de etnie”.

„Cadrul oferit de acesta a condus, timp de peste 20 de ani, la rezultate importante în plan economic, prin creşterea şi diversificarea schimburilor comerciale”, arată Administraţia Prezidenţială.

Iohannis va reitera interesul şi deschiderea României pentru „o cooperare constructivă, pragmatică şi transparentă cu Ungaria”, „în vederea dezvoltării de proiecte de interes comun şi a obţinerii de rezultate concrete, pe baza şi în spiritul principiilor şi valorilor incluse în documentele fundamentale care definesc parametrii relaţiei bilaterale”.

Citește și: Președinta Ungariei, Katalin Novák, primită de Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. „Nu o să fim de acord în toate cele – nici până acum nu am fost de acord în toate”

Cei doi preşedinţi vor analiza situaţia actuală la nivel regional, european şi global, prin prisma războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, cu accent pe implicaţiile de securitate, energetice, alimentare şi privind lanţurile de distribuţie. În acest context, vor fi abordate şi măsurile de sprijin pentru cei mai afectaţi parteneri din regiune, în special Republica Moldova.

În ceea ce priveşte agenda europeană, se vor discuta priorităţile Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pe care Ungaria o va deţine în a doua parte a anului 2024.

Relaţiile bilaterale româno-ungare se desfăşoară în baza Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat şi intrat în vigoare în 1996, precum şi a Declaraţiei de Parteneriat Strategic între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002, de la adoptarea căreia s-au împlinit 20 de ani în 2022.