Mai mulți oficiali și diplomați europeni sunt de părere că președintele Iohannis joacă pe termen lung și de folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziţiona pentru un alt rol de rang înalt în UE.
Din martie, de când și-a anunțat candidatura, Klaus Iohannis a reușit să obțină sprijinul unei singure țări din cele 32. E vorba de Ungaria care, săptămâna trecută, amenința că va renunța la unele operațiuni NATO. Slovacia e în continuare nehotărâtă, iar celelalte 29 de țări și-au arătat sprijinul pentru candidatul clar favorit, și anume premierul olandez Mark Rutte. Nu e suficient, însă, pentru că Rutte are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianței pentru a-i succeda lui Stoltenberg.
În timp ce miniştrii de externe ai NATO se reunesc joi şi vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu renunţă în curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.
Totuși, biroul lui Iohannis a negat afirmațiile conform cărora ar exista presiuni să părăsească cursa. „Nu există o astfel de presiune în ceea ce priveşte retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administraţiei Prezidenţiale”, a declarat biroul său într-un e-mail pentru POLITICO.
Se vorbește despre mai multe scenarii pentru Iohannis. Una dintre ele face referire la faptul că, în cazul în care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obţine un al doilea mandat, Iohannis a fost menţionat ca o alternativă. Liderul român face parte din Partidul Popular European (PPE), cel mai puternic grup politic din UE, e vorbitor de germană și are experiență de șef de stat.
Aliaţii lui Iohannis sunt de părere că încercarea sa de a obţine postul la NATO nu este o simplă modalitate de a ajunge la un post în UE, deoarece el „crede cu tărie în necesitatea unei voci est-europene în acest cel mai important post de la NATO în acest moment”, potrivit unui oficial care este familiarizat cu gândirea preşedintelui român.
Altă opțiune despre care se vorbește pentru Iohannis e ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să îl creeze. Cel mai vehiculat nume pentru acest post este însă cel al ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski, dar, ţinând cont de surprizele care apar în orice puzzle cu funcţii de conducere, ar putea totuşi să-i revină lui Iohannis, au declarat alţi doi oficiali UE cu care a stat de vorbă POLITICO.
Citește și Anunț de ultimă oră făcut de Nicolae Ciucă! Ce se întâmplă cu majorarea salariului minim