Klaus Iohannis, prima întâlnire la nivel înalt după ce s-a anunţat candidatura la şefia NATO

Preşedintele Klaus Iohannis participă luni, la Paris, împreună cu o serie de lideri aliaţi, la o reuniune de lucru privind războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi intensificarea eforturilor pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei. Reuniunea de nivel înalt este organizată de către şeful de stat francez Emmanuel Macron, iar discuţiile vor viza evoluţia războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, implicaţiile acestuia asupra securităţii europene şi euroatlantice, precum şi identificarea opţiunilor pentru intensificarea asistenţei pentru Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea de nivel înalt este organizată de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.

Discuţiile vor viza evoluţia războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, implicaţiile acestuia asupra securităţii europene şi euroatlantice, precum şi identificarea opţiunilor pentru intensificarea asistenţei pentru Ucraina, precizează sursa citată.

Klaus Iohannis salută demersul preşedintelui francez şi subliniază că unitatea şi solidaritatea comunităţii internaţionale în sprijinul acordat Ucrainei sunt esenţiale şi trebuie menţinute, se arată în comunicat.

Alte articole

Klaus Iohannis, primul mesaj după ce noul Guvern al României a depus jurământul: „Intrați într-o perioadă dificilă”

Marcel Ciolacu, desemnat premier al României de Klaus Iohannis: Mandatul încredinţat astăzi mă onorează şi mă obligă. Trăim vremuri complicate

Cu acest prilej, şeful statului român va reafirma poziţia constantă a României de susţinere multidimensională a Ucrainei atât timp cât va fi nevoie, mai transmite Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj, cu prilejul împlinirii a doi ani de la începerea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. „Sunt doi ani de când suntem uniţi împotriva agresorului şi apărăm cu toţii pentru democraţie, statul de drept, valorile noastre, libertatea şi securitatea noastră”, a precizat şeful statului,

Marcel Ciolacu, despre posibila candidatură a lui Iohannis la şefia NATO: „Un lucru important, nu are legătură cu devansarea alegerilor prezidenţiale”

„Marcăm doi ani de când Ucraina luptă neobosit pentru a-şi apăra poporul şi teritoriul. Doi ani de când suntem uniţi împotriva agresorului şi apărăm cu toţii pentru democraţie, statul de drept, valorile noastre, libertatea şi securitatea noastră”, a scris Klaus Iohannis, vineri pe reţeaua X, fostă Twitter. Pe 24 februarie 2022, Rusia a decis să atace Ucraina.

Jurnalista Bloomberg la Casa Albă Jennifer Jacobs a anunţat, joi, într-un mesaj postat pe reţeaua X (fosta Twitter) că România şi-a anunţat intenţia de a-l propune pe Klaus Iohannis pentru funcţia de secretar general al NATO. Astfel, ar fi prima ieşire la nivel înalt a lui Klaus Iohannis după acest anunţ.

Macron adună la Paris 20 de şefi de stat pentru a risipi „perspectivele sumbre” în legătură cu Ucraina, potrivit Palatului Elysee

Aproximativ douăzeci de şefi de stat şi de guvern, în principal europeni, între care şi preşedintele Klaus Iohannis, se reunesc luni la Paris, la iniţiativa liderului francez Emmanuel Macron, pentru a-şi reafirma sprijinul pentru Ucraina, care se află într-o situaţie critică în războiul de agresiune pe care îl duce Moscova şi a cărui soartă depinde de ajutorul occidental, relatează AFP şi Reuters.

Liderii vor să-i trimită lui Vladimir Putin un mesaj care să arate hotărârea Europei în legătură cu Ucraina şi care să contracareze narativul Kremlinului potrivit căruia Rusia este obligată să câştige acest război, care a intrat acum în cel de-al treilea an.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a invitat omologii europeni la Palatul Elysee pentru o reuniune de lucru anunţată din scurt, din cauza a ceea ce consilierii săi spun că este o escaladare a agresiunii ruseşti în ultimele săptămâni.

„Vrem să-i transmitem lui Putin un mesaj foarte clar, că nu va câştiga în Ucraina”, a declarat un consilier prezidenţial reporterilor în cadrul unui briefing. „Scopul nostru este să zdrobim această idee, pe care el vrea să ne facă s-o credem, că ar fi cumva învingător”, a explicat Palatul Elysee.

După succesele iniţiale în respingerea armatei ruse, Ucraina a suferit eşecuri pe câmpul de luptă din est, generalii săi plângându-se de lipsa de arme şi de soldaţi.

CINE VINE LA CONFERINŢĂ

La reuniune vor fi prezenţi marea majoritate a liderilor europeni. Sunt 15 prim-miniştri din cele 27 de ţări ale UE.

Cancelarul german Olaf Scholz, ministrul britanic de externe David Cameron, premierul spaniol Pedro Sanchez, premierul olandez Mark Rutte, precum şi lideri din ţările scandinave şi baltice, alături de preşedintele polonez Andrzej Duda şi preşedintele român Klaus Iohannis, sunt aşteptaţi să participe la conferinţă. Statele Unite vor fi reprezentate de secretarul de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Jim O’Brien, iar Canada de ministrul apărării, Bill Blair.

„Ucraina luptă pentru ea însăşi, pentru idealurile sale, pentru Europa noastră”, a declarat vineri şeful statului francez, în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia rusă. „Angajamentul nostru faţă de ea nu se va clătina”, a promis Macron.

Anunţurile lui Macron înainte de summit

Într-un moment în care sprijinul american, crucial pentru Kiev, este încă blocat în Congres şi când posibilitatea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă dă fiori reci UE, Emmanuel Macron cere Europei să facă „un salt colectiv înainte” în faţa Rusiei.

Reapariţia atacurilor cibernetice şi informaţionale ale unei Rusii „din ce în ce mai agresive” va fi, de asemenea, discutată în cadrul reuniunii, potrivit Palatului Élysée, care a criticat manevrele de „intimidare” ale Rusiei.

Klaus Iohannis, propus de România pentru postul de Secretar General al NATO. Scenariul despre care a fost întrebat Ciolacu se confirmă

Oficialii francezi au declarat că la conferinţa de securitate de la Munchen de la începutul acestei luni – care a coincis cu moartea celui mai redutabil adversar intern al lui Putin, Aleksei Navalnîi – au fost zugrăvite doar perspective „sumbre”, iar Macron ţine să risipească acest lucru.

Victoria sau înfrângerea Ucrainei „depinde de voi”, le-a spus duminică preşedintele Volodimir Zelenski aliaţilor săi, în cadrul unei reuniuni organizate la Palatul prezidenţial Élysée prin videoconferinţă.

Oficialii francezi au declarat că Rusia a dat dovadă de o agresivitate reînnoită în ultimele săptămâni, dând exemplul zborului lui Putin cu un bombardier cu capacitate nucleară, în ceea ce ei consideră a fi o încercare de intimidare a europenilor într-un moment în care sprijinul SUA a fost pus sub semnul întrebării din cauza alegerilor prezidenţiale.

Obiectivul este de a „remobiliza şi de a examina toate mijloacele pentru a sprijini eficient Ucraina”, a precizat Palatul Élysée, într-un moment în care Kievul, lipsit de arme şi muniţii, se află într-o situaţie foarte dificilă în faţa Rusiei. „Este vorba de a contrazice impresia că lucrurile sunt în curs de deznodământ, de a reafirma că nu suntem obosiţi şi că suntem hotărâţi să învingem agresiunea rusă. Vrem să-i transmitem un mesaj clar lui Putin: că nu va câştiga în Ucraina”, a insistat preşedinţia franceză. „Nu suntem nici resemnaţi, nici defetişti”, a insistat Palatul Élysée, convins că „nu va exista o victorie rusă în Ucraina”.

Cu toate acestea, consilierul a declarat că reuniunea de lucru nu va fi o ocazie pentru a anunţa noi livrări de arme către Ucraina, ci mai mult pentru a reflecta asupra unor modalităţi de a fi mai eficienţi pe teren, precum şi pentru a creşte coordonarea între aliaţi şi Ucraina.

De ce se mişcă greu Occidentul

Kievul a afirmat duminică că jumătate din armele promise de Occident au fost livrate cu întârziere. „Toată lumea face tot ce poate în ceea ce priveşte livrările de arme. Trebuie să lucrăm cu toţii împreună pentru a face mai bine, fiecare în funcţie de capacităţile noastre”, spune Preşedinţia franceză, în timp ce unii europeni, în special Parisul şi Berlinul, se acuză reciproc, mai mult sau mai puţin deschis, că nu fac suficient.

Mai multe ţări, printre care Franţa, Germania şi Italia, au semnat în ultimele săptămâni acorduri bilaterale de securitate cu Kievul, dar UE, care a livrat 28 de miliarde de euro în ajutor militar de la începutul războiului, cu greu poate să îşi respecte angajamentele, în special în ceea ce priveşte livrările de obuze.

„Europenii au mijloacele de a face lucruri semnificative”, a remarcat vineri fostul diplomat american Debra Cagan la o conferinţă a Atlantic Council. Dar „dacă Ucraina ar fi avut deja avioanele de luptă F16, dacă ar fi avut Taurus (rachete) din Germania, am fi văzut un conflict complet diferit astăzi”, a adăugat ea. „Indecizia provoacă mai multe morţi şi distrugeri”, a avertizat experta.

Pachetul de ajutor de 60 de miliarde de dolari al SUA a fost blocat în Congres de luni de zile. Ucraina este convinsă că Statele Unite nu o vor „abandona” în faţa Rusiei şi va vota în cele din urmă, a declarat duminică premierul ucrainean Denîs Şmîhal.