Președintele Klaus Iohannis se arată revoltat de atitudinea Austriei în ceea ce privește votul de aderare al României la Schengen. „Votul din consiliul JAI este foarte problematic pentru noi toți. Trebuie să spun că am fost dezamăgit și supărat după ce am primit rezultatul. Această dezamăgire vine din faptul că noi de 11 ani ne străduim, negociem și sperăm să intrăm în Schengen. După ce în decursul acestui an am avut câteva reușite notabile, să nu uităm una din principalele piedici: a fost existența acelui MCV. Am reușit împreună cu Guvernul și coaliția să ajungem în punctul în care acest mecanism a fost ridicat. Am colaborat intens cu Olanda să-i convingem să-și schimbe opinia în chestiunea Schengen. Am colaborat și cu Suedia și am înlăturat rezervele lor.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că, deşi ministrul de Interne austriac a semnat pe 16 noiembrie împreună cu alţi miniştrii de Interne pentru extinderea spaţiului Schengen, două zile mai târziu a declarat că Austria nu poate fi de acord cu o astfel de extindere. Şeful statului a mai spus că Austria s-a opus în Consiliul JAI aderării României, însă a votat pentru aderarea Croaţiei. „Acest vot, chiar dacă m-a supărat sau dezamăgit, nu mă va face să dau înapoi. Personal, voi rămâne foarte conectat şi sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România va deveni membru Schengen. Voi ridica această problemă cu certitudine în Consiliul European”, a mai explicat Iohannis.
În 16 noiembrie, aici, la București, a avut loc o întrunire a miniștrilor de interne. La final, ei au emis o declarație, care a fost foarte clară: România și Bulgaria sunt bine primite în Schengen. Doar două zile mai târziu ministrul austriac declara că Austria nu poate să admită o lărgire a spațiului Schengen. Au fost vehiculate diferite date, care nu au corespuns cu datele noastre și Frontex. Când a fost votul a avut loc un lucru interesant: Austria a spus că spațiul Schengen nu poate să fie extins, dar pentru Croația a știut să voteze da.
Acest mod de a face politică nu poate să fie considerat pozitiv. E foarte clar că migrația e o problemă, dar e la fel de clar că România nu e cauza unei migrații. România a primit un nu nemeritat pentru o chestiune pe care n-am cauzat-o, ba o combatem”, a spus Klaus Iohannis.
„După ce în decursul acestui an am avut câteva reușite notabile. Una dintre principalele piedici era existența mecanismului MCV și am reușit împreună cu Guvernul să ajungem în punctul în care Comisia a considerat că acest mecanism s-a finalizat și a fost ridicat. Am reușit să convingem Olanda să își schimbe opinia față de România.
Tot în acest an s-a schimbat ecuația politică din Suedia și inițial Parlamentul suedez nu a fost deloc încântat. Am negociat și am înlăturat și rezervele Suediei. În 16 noiembrie, aici la București, a avut loc o întrunire a miniștrilor de Interne din UE. La finalul reuniunii miniștrii de Interne au emis o declarație care a fost foarte clară: România și Bulgaria sunt binevenite în Schengen, chestiune semnată și de ministrul de Interne din Austria.
Două zile mai târziu, declara că Austria nu poate admite o lărgire a spațiului Schengen, dintr-o chestiune care a fost greu de înțeles. Când s-a votat, Austria a susținut timp de două săptămâni că spațiul Schengen nu poate fi extins pentru că sunt foarte mulți migranți, dar pentru Croația a știut să spună da. Acest mod de a face politică în UE nu poate să fie considerat pozitiv, este foarte clar că migrația e o problemă dar e la fel de clar că România nu permite o migrație nelegală și nu e cauza ei. România a primit un NU nemeritat pentru o chestiune pe care nu am cauzat-o”, a mai spus președintele.
Referitor la cei vinovaţi de acest eşec privind Schengen, şeful statului a precizat: „Dacă e să căutăm vinovaţi, lucrurile puteau fi făcute altfel, mai bine, chit că e greu de înţeles când o parte îşi schimbă atitudinea cu două săptămâni înainte de vot. Integrarea în Schengen rămâne pentru mine obiectiv naţional şi rămâne pentru mine obiectiv personal”.
Președintele României, Klaus Iohannis, îl va primi luni, 12 decembrie 2022, la Palatul Cotroceni, pe Președintele Confederației Elvețiene, Ignazio Cassis, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează în țara noastră.
Vizita are loc în cadrul dialogului bilateral româno-elvețian la nivel înalt, care în ultimii ani a cunoscut o dinamică sporită. Cei doi șefi de stat vor aborda stadiul și propunerile de consolidare a relației bilaterale și a cooperării economice și sectoriale, cu accent pe stimularea investițiilor și pe identificarea unor noi domenii de colaborare.
Cei doi Președinți vor avea și un schimb de opinii cu privire la temele de actualitate de pe agenda internațională, inclusiv evoluția războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, măsurile de ajutor umanitar pentru populația ucraineană și refugiați, implicațiile conflictului în plan energetic, precum și în planul securității alimentare globale. Pe agenda discuțiilor se va afla și cooperarea româno-elvețiană în plan multilateral, inclusiv din perspectiva viitorului mandat al Elveției de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, pe care îl va exercita în perioada 2023-2024.